Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a anunțat recent un plan ambițios: el dorește să transforme Albania în prima societate fără numerar din lume înainte de sfârșitul deceniului.
La mijlocul lunii iulie, el a anunțat un alt plan major până în 2030. „Avem o ambiție: ca până la sfârșitul acestui deceniu, Albania să devină o societate fără numerar, ceea ce înseamnă că toate interacțiunile și tranzacțiile financiare vor fi complet digitale”, le-a spus el reprezentanților startup-urilor și ai sectorului tehnologic și inovator la o reuniune intitulată „Albania 2030 — o viziune către integrarea europeană”.
„Ceea ce este nevoie este o perfecționare mai amplă”, a continuat el, subliniind că instrumentele necesare pentru o Albanie fără numerar există deja. „Cred că, dacă reușim să trasăm corect foaia de parcurs, acest obiectiv este pe deplin realizabil și va elibera țara de povara grea a practicilor învechite și a ineficiențelor care îngreunează viața de zi cu zi”, a spus Rama, scrie Deutsche Welle.
Totul sună foarte simplu. Însă este este oare așa?
„Prefer banii cash”
În viața de zi cu zi, Mimoza A., o femeie de 62 de ani din Tirana, spune că singurul moment în care folosește un card bancar este atunci când își retrage salariul de la bancomatul de lângă apartamentul ei.
„Nu oamenii din generația mea nu sunt obișnuiți să folosească cardul pentru a plăti la cumpărături sau la coafor. Prefer numerarul și o voi face întotdeauna”, a declarat ea pentru DW.
Mimoza nu este singura care are această atitudine; majoritatea oamenilor din țară simt la fel.
Este societatea fără numerar un vis în Albania?
Când Albania a scăpat de lanțurile dictaturii comuniste acum 35 de ani, nu avea un sistem bancar și financiar modern. Lucrurile au evoluat lent și după tranziția la democrație, bancomatele fiind introduse abia în 2004.
Arben Malaj, care a fost ministrul finanțelor și economiei între 1997 și 2005 și este acum expert financiar, consideră că populismul este motorul din spatele ambiției lui Rama de a avea o economie fără numerar.
Malaj spune că există o serie de elemente cruciale care vor îngreuna realizarea unei societăți fără numerar în următorii cinci ani.
„Un procent ridicat din populație trăiește în zone rurale. De asemenea, cea mai mare parte a veniturilor emigranților - miliarde de euro pe an - este trimisă în afara canalelor de plată oficiale”, a declarat el pentru DW.
El avertizează că ar fi necesare investiții masive în securitatea cibernetică.
Ambiție „periculoasă”
Experți în securitate cibernetică, precum Besmir Semanaj, consideră planul lui Rama nu doar nerealist, ci și „periculos”.
Semanaj subliniază atacurile cibernetice masive asupra instituțiilor guvernamentale din 2024. Printre ținte s-au numărat sistemul e-Albania (site-ul web al serviciilor guvernamentale) și site-urile web ale parlamentului albanez și ale Institutului de Statistică.
Semanaj afirmă că aceste atacuri cibernetice majore, precum și altele din 2022, arată clar că Albania nu este doar foarte expusă, ci nici nu are arhitectura necesară pentru a proteja această infrastructură critică.
„Chiar și cele mai avansate țări din Europa, precum Suedia sau Norvegia, reevaluează necesitatea de a menține un minim de numerar în circulație, tocmai din motive de securitate și de pregătire în caz de urgență sau atacuri cibernetice”, a declarat el pentru DW.
„Așadar, în timp ce cele mai digitalizate națiuni își mențin «previziunile offline», Albania declară că intenționează să devină 100% digitală în mai puțin de zece ani, fără a construi mai întâi capacități de bază de protecție cibernetică. O economie care este total dependentă de sistemele digitale și nu are o alternativă este o economie neprotejată și expusă, care ar fi total paralizată de un virus sau de o pană de curent”, a spus Semanaj.
„Întreprinderile mici și mijlocii vor avea de suferit”
Hazis I. lucrează ca manager în sectorul turismului de aproximativ 40 de ani. Astăzi, el administrează unul dintre cele mai populare hoteluri din Tirana, folosit de turiști din întreaga lume.
De regulă, turiștii străini preferă să folosească cardurile pentru a-și achita facturile. Acest lucru contrastează puternic cu oaspeții albanezi ai hotelului, care încă preferă să plătească în numerar. Aceasta înseamnă costuri mai mari pentru hotel, deoarece companiile plătesc comisioane bancare pentru fiecare tranzacție cu cardul.
Hazis I. nu este foarte entuziasmat de planurile prim-ministrului pentru o societate fără numerar.
„Sunt împotriva acestui obiectiv fără numerar, pentru că putem face față turiștilor care vor să folosească un card pentru a plăti o cafea care costă 1,50 euro. Dar ce să fac cu acele mici afaceri care ne furnizează legume sau brânzeturi de la fermă pentru restaurantul nostru?”, a spus el.
„De exemplu, în timpul sezonului estival, cumpăr în mod regulat pepeni verzi de la fermierul care îi vinde la colț. El nu a folosit niciodată plăți digitale și sunt destul de sigur că nu o va face niciodată. Acest plan va scoate micile întreprinderi din afaceri. Și chiar și noi vom avea mari dificultăți”, a declarat el pentru DW.
Lipsa unor obiective concrete
Pentru expertul financiar Arben Malaj, obiectivul de a renunța la numerar până în 2030 nu a fost definit și, prin urmare, nu este măsurabil. El spune că guvernul ar putea stabili obiective concrete și termene limită obligatorii numai după ce instituțiile, grupurile de interese și mediul academic vor fi studiat îndeaproape sistemul de plăți.
„În prezent, nu există o economie «zero numerar» [nicăieri în lume]. Iar în acele țări în care există o educație financiară minimă și o lipsă de cunoștințe digitale, o guvernare defectuoasă și o calitate slabă a serviciilor publice cruciale - cum ar fi educația, sănătatea, coeziunea și solidaritatea socială - și unde corupția percepută este ridicată, este imposibil să se obțină un succes major și durabil pe termen scurt”, spune Malaj.
Așadar, chiar dacă prim-ministrul albanez Edi Rama dorește să ajungă din urmă Europa și să adere la UE cât mai curând posibil, se pare că Albania mai are un drum lung de parcurs pentru a deveni o societate fără numerar și va avea nevoie de mai mult de un deceniu pentru a se adapta la această nouă cultură financiară.
Ştiri video recomandate
