Reprezentanți ai Comisiei Europene și ai 15 state membre s-au întâlnit în secret marți cu o delegație talibană, în încercarea de a accelera deportarea migranților afgani către țara lor de origine, potrivit Euronews.
Întâlnirea de la Bruxelles, ale cărei detalii și locație nu au fost făcute publice, a fost criticată dur de politicieni progresiști și organizații ale societății civile, care denunță colaborarea cu un regim autoritar ce încalcă în mod constant drepturile omului.
Reuniunea a fost co-prezidată de Suedia, una dintre țările cu cea mai mare populație afgană pe cap de locuitor. Aceasta a avut loc în afara sediilor instituționale ale Comisiei Europene și a fost prezentată ca o discuție strict tehnică, în condițiile în care UE nu recunoaște guvernul taliban instalat în 2021.
Discuțiile s-au concentrat pe returnarea migranților afgani aflați ilegal în UE „care au comis infracțiuni grave sau reprezintă o amenințare la adresa securității”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Statele europene întâmpină frecvent dificultăți în a-i trimite înapoi, deoarece autoritățile de la Kabul refuză să îi primească.
„Este extrem de important ca acești infractori să fie deportați”, a declarat ministrul suedez al Migrației, Johan Forssell. „Iar în prezent acest lucru nu este posibil. Ei nu vor să participe. Nu vor să se întoarcă acasă.”
În Suedia, aproximativ 200 de cetățeni afgani așteaptă deportarea după condamnări pentru infracțiuni grave, inclusiv viol calificat și trafic de droguri, a explicat ministrul. În fața criticilor, acesta a susținut că guvernul său trebuie să negocieze uneori cu regimuri dictatoriale pentru a „proteja interesele suedeze”.
Comisia Europeană nu deține date privind numărul total de afgani aflați ilegal în UE care ar fi fost condamnați pentru infracțiuni grave sau ar reprezenta un risc de securitate.
Totuși, invitația transmisă talibanilor, consultată de Euronews, face referire doar la returnarea „cetățenilor afgani fără drept de ședere în UE”, fără a menționa componenta infracțională. Executivul european nu a confirmat autenticitatea documentului.
Discuțiile cu talibanii fac parte dintr-o strategie mai amplă a UE de creștere a ratei de returnare a migranților fără drept de ședere, rată care se situează în prezent la 29% și a rămas aproape neschimbată în ultimii ani.
Deportările sunt deosebit de dificile în cazul afganilor, care s-au numărat printre naționalitățile cu cele mai multe ordine de returnare în 2025. Potrivit Eurostat, din cei 14.270 de cetățeni afgani obligați să părăsească blocul comunitar în primele nouă luni ale anului trecut, doar 340 au fost efectiv returnați, ceea ce înseamnă o rată de 2%.
Între timp, sosirile continuă. Peste 3.300 de afgani au trecut ilegal frontierele UE în primele patru luni ale anului 2026, în principal prin ruta est-mediteraneană, iar peste 63.000 de cetățeni afgani au solicitat azil în 2025 — aproximativ 10% din totalul cererilor.
Aceasta reprezintă doar o fracțiune din diaspora afgană care a fugit după preluarea puterii de către talibani în 2021. Se estimează că peste 90% dintre afganii strămutați trăiesc în țări vecine, în special Iran și Pakistan.
Comisia Europeană a făcut între timp pasul controversat de a relua contactul cu talibanii, pe fondul presiunilor crescânde venite din capitalele europene. În octombrie, 19 state membre și Norvegia au semnat o scrisoare prin care cereau o abordare comună pentru intensificarea deportărilor, confirmând disponibilitatea de a dialoga direct cu Kabulul.
Contactele tehnice au continuat de luni de zile, iar întâlnirea de marți este considerată o continuare a unei vizite a unei delegații a Comisiei la Kabul, în ianuarie.
„Un capitol rușinos”
De la preluarea puterii în 2021, în urma retragerii haotice a SUA, UE nu recunoaște regimul taliban ca guvern legitim și a urmat o politică de „angajament operațional”.
Dialogul cu talibanii este considerat o linie roșie de o parte a Parlamentului European și de organizații ale societății civile, care avertizează că astfel de contacte echivalează cu o „normalizare” a relațiilor cu un regim cunoscut pentru încălcări grave ale drepturilor omului. Afganistanul este clasat pe locul 140 din 142 în Indexul statului de drept realizat de World Justice Project.
Criticii au ridicat și întrebări privind eventualele compensații financiare pe care Bruxellesul le-ar putea oferi talibanilor în schimbul acceptării repatrierilor. Comisia susține însă că discuțiile nu implică, deocamdată, angajamente politice.
Eurodeputata socialistă Cecilia Strada a numit întâlnirea de marți „un capitol rușinos pentru Europa”, afirmând că oferă legitimitate unui regim care „calcă în picioare drepturile femeilor și fetelor și impune un sistem de apartheid de gen”.
O altă eurodeputată, Saskia Bricmont (Verzi), a declarat că este „inacceptabil” ca reprezentanți ai unui regim care „opresează sistematic femeile, suprimă opoziția și neagă libertățile fundamentale” să fie primiți la Bruxelles.
Într-o rezoluție recentă, Parlamentul European a cerut menținerea politicii de nerecunoaștere și non-normalizare a talibanilor și a criticat invitația transmisă acestora.
De asemenea, o prevedere care ar fi permis discuții cu entități din state terțe nerecunoscute în materie de readmisie a fost eliminată dintr-o nouă lege a migrației.
Consiliul European pentru Refugiați și Exilați avertizează că Afganistanul nu poate fi considerat o țară sigură pentru returnare, din cauza situației drepturilor omului, lipsei protecției legale și riscurilor persistente de persecuție.
Ştiri video recomandate
