Pentagonul a anunţat miercuri seara pe site că firma Kellogg Brown & Root Services Inc. (KBR) a câştigat licitaţia pentru construirea sistemului de apărare antirachetă la baza de la Deveselu, în care vor fi instalaţi interceptori de tip SM-3, informează Mediafax.
România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, în cadrul scutului american antirachetă în Europa, în septembrie 2011.
Baza va ocupa un teren de aproximativ 175 de hectare şi în ea vor fi staţionaţi aproximativ 200 de militari şi tehnicieni americani.
"Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington (Virginia, est), a obţinut un contract ferm cu preţ fix (...) în valoare maximă de 134.151.953 dolari (peste 102,8 milioane euro) pentru dezvoltarea şi construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România", anunţă Pentagonul pe site.
"Lucrările vor fi efectuate în România şi la Morrestown, în New Jersey (nord-est)", continuă Pentagonul în acest anunţ, precizând că "o combinaţie de fonduri pentru construcţii militare din exerciţiul financiar pe 2013 şi fonduri din exerciţiul pe 2013 pentru cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari (peste 59,6 milioane de euro) sunt alocate" în acest sens.
Lucrările includ construirea instalaţiei de lansarea rachetelor, clădirea pentru radarul Aegis, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri de comandament, stocare şi transmisiuni; construirea zonei de locuit şi crearea de sisteme de securitate fizică (intrări, perimetre).
Statele Unite sunt pe deplin angajate pentru ca proiectul privind baza de la Deveselu să se încheie la timp, a declarat, în aprilie, subsecretarul de Stat american pentru Controlul Armamentului şi Securitate Internaţională Rose Gottemoeller.
Utilizarea interceptorilor la Baza Deveselu pentru faza a II-a a scutului antirachetă al Statelor Unite din Europa ar urma să devină operaţională în 2015.
Unele îngrijorări cu privire la Baza Deveselu au apărut după ce administraţia americană a decis să ajusteze sistemul de apărare antirachetă din Europa, renunţând la faza a IV-a din cadrul proiectului. Această ajustare are în vedere renunţarea la introducerea unor rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA ca urmare a ameninţărilor din partea Coreei de Nord.
