Consiliul pentru Pace creat de Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza s-a lovit de o criză de finanțare care blochează planul președintelui american pentru viitorul enclavei palestiniene. Din cele 17 miliarde de dolari promise, Consiliul a primit până acum sub un miliard, iar din cele zece țări care s-au angajat să contribuie, doar trei au virat efectiv banii – Emiratele Arabe Unite, Marocul și SUA, potrivit unor surse citate de Reuters, relatează Agerpres.
Cu zece zile înainte ca atacurile americano-israeliene asupra Iranului să arunce regiunea într-un nou război, Trump a găzduit la Washington o conferință la care statele arabe din Golf au promis miliarde de dolari pentru guvernarea și reconstrucția Gazei, după doi ani de distrugeri provocate de Israel.
Planul prevede o reconstrucție la scară largă a enclavei de coastă, condiționată de dezarmarea grupării militante palestiniene Hamas – ale cărei atacuri asupra Israelului au declanșat asaltul din Gaza – și de retragerea trupelor israeliene.
Banii promiși urmau să finanțeze și activitățile unui Comitet Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) aflat la început de drum, un grup de tehnocrați palestinieni susținuți de SUA care intenționează să preia controlul Fâșiei de la Hamas.
Doar trei țări din zece au virat efectiv banii
Una dintre sursele citate de Reuters, o persoană cu cunoștințe directe despre operațiunile Consiliului pentru Pace, a declarat că, dintre cele zece țări care au promis fonduri, doar trei – Emiratele Arabe Unite, Marocul și SUA – au contribuit efectiv cu bani.
Sursa a precizat că finanțarea de până acum este sub un miliard de dolari, dar nu a oferit alte detalii. Războiul din Iran „a afectat totul”, agravând dificultățile anterioare de finanțare, a spus aceeași sursă.
NCAG nu a putut intra în Gaza atât din cauza problemelor de finanțare, cât și din motive de securitate, a adăugat sursa. Chiar și după armistițiul convenit în octombrie anul trecut, atacurile israeliene au ucis cel puțin 700 de persoane în Gaza, potrivit oficialilor sanitari de acolo, în timp ce atacurile militanților s-au soldat cu moartea a patru soldați, conform Israelului.
A doua sursă, un oficial palestinian familiarizat cu situația, a declarat că Consiliul a informat Hamas și alte facțiuni palestiniene că NCAG nu poate intra în Gaza în acest moment din cauza lipsei fondurilor.
„Nu sunt disponibili bani în prezent”, a spus oficialul, citând o informare a emisarului Consiliului, Nikolay Mladenov, către grupurile palestiniene.
Consiliul pentru Pace neagă criza de finanțare
Într-o declarație publicată vineri pe rețelele sociale, după apariția articolului Reuters, Consiliul pentru Pace a respins acuzațiile privind problemele de finanțare.
„Consiliul pentru Pace este o organizaţie suplă, axată pe execuţie, care solicită capital după cum este necesar. Nu există constrângeri de finanţare. Până în prezent, toate cererile de finanţare au fost îndeplinite imediat şi integral”, a precizat Consiliul.
Reprezentanții NCAG nu au răspuns imediat la o solicitare de comentarii, notează Reuters.
Reconstrucția, estimată la 70 de miliarde de dolari
Hamas a declarat în repetate rânduri că este pregătit să predea guvernarea către NCAG, condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct al Autorității Palestiniene, instituție care exercită în prezent o autonomie limitată în anumite zone din Cisiordania ocupată de Israel.
Comitetul lui Shaath este menit să preia controlul ministerelor din Gaza și să conducă forța de poliție. El și cei 14 membri ai comitetului au fost adunați într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor ofițeri americani și egipteni, a declarat o sursă diplomatică.
Reabilitarea Gazei, unde patru cincimi din clădiri au fost distruse în doi ani de bombardamente israeliene, a fost estimată de instituțiile globale la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
Planul ezitant pentru viitorul Gazei seamănă cu alte inițiative ambițioase ale lui Trump, care a încercat să se prezinte drept un pacificator mondial, dar care are dificultăți în a pune capăt războiului din Ucraina, așa cum promisese, și care se confruntă cu o presiune imediată majoră în privința armistițiului de săptămâna aceasta cu Iranul.
Negocierile pentru dezarmarea Hamas, în impas
Egiptul, care a găzduit discuțiile despre dezarmare, a invitat Hamas la mai multe întâlniri sâmbătă, potrivit unei surse din cadrul grupării militante.
Încetarea focului a oprit războiul, dar a lăsat trupele israeliene în control asupra unei zone depopulate care cuprinde peste jumătate din Fâșia Gaza, în timp ce Hamas a rămas la putere într-o fâșie îngustă de coastă.
Consiliul pentru Pace al lui Trump a condus negocierile cu Hamas și cu alte facțiuni palestiniene privind dezarmarea. Israelul spune că Hamas trebuie să depună armele înainte ca trupele sale să se retragă din Gaza, iar Hamas afirmă că nu se va conforma fără garanții privind retragerea Israelului și încetarea atacurilor în enclavă.
Sursa diplomatică familiarizată cu discuțiile despre dezarmare a declarat că acestea rămân într-un impas și că există temeri ca Israelul să caute o scuză pentru a relansa o ofensivă la scară largă asupra Gazei. Oficiali militari israelieni au declarat că se pregătesc pentru o revenire rapidă la un război la scară largă dacă Hamas nu își va depune armele.
Bilanțul războiului din Gaza
Războiul din Gaza a început cu atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morți, conform bilanțurilor israeliene.
Campania militară israeliană care a urmat, desfășurată timp de doi ani, a ucis peste 72.000 de palestinieni, în mare parte civili, conform autorităților sanitare din Gaza, a răspândit foametea și a strămutat cea mai mare parte a populației teritoriului.
Ştiri video recomandate
