Premierul Canadei, Mark Carney, vrea redesenarea actualei ordini mondiale și să contrabalanseze puterea SUA și Chinei, prin crearea unei alianțe a „puterilor medii” ale lumii. Viziunea sa depinde însă de o nouă relație cu o Uniune Europeană care nu se vede deloc drept o „putere medie”, se arată într-o analiză Politico.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are, la rândul său, o viziune diferită: ea vede o alianță care să graviteze în jurul Bruxellesului și care să extindă influența economică și geopolitică a UE, începând cu Canada și continuând cu alte democrații liberale.
În această săptămână, Mark Carney și Ursula von der Leyen se vor întâlni la Montreal, în cadrul unui summit Canada-UE. Ambii lideri au idei diferite legate de modul în care va funcționa această nouă „alianță ciudată”, arată Politico.
Diplomat european: „Mai întâi anunțăm ceva și apoi vedem cum să-l aplicăm”
Oferta lui von der Leyen de a oferi Canadei statutul de „membru asociat” în UE i-a surprins pe oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului, Germania exprimându-și deja opoziția față de o astfel de propunere.
„Cu siguranță am pus carul înaintea boilor”, a spus, sub anonimat, un diplomat european pentru Politico. „Anunțăm ceva și apoi vedem cum să-l aplicăm”.
Trump a apreciat drept un act ostil și o idee „ridicolă” o eventuală aderare a Canadei la UE, dar a amenințat și cu „tarife foarte serioase” dacă s-ar concretiza un astfel de demers.
Înaintea summitului de la Ottawa, liderii UE trebuie să decidă ce înseamnă mai exact calitatea de „membru asociat” și să dezamorseze astfel rezistența din capitalele UE, luate pe nepregătite de planul lui von der Leyen.
Planul lui Von der Leyen „a fost primit cu răceală de statele membre”, a spus un oficial de rang înalt al UE. „(Summitul) este mai mult despre ce facem, cum putem folosi potențialul real al acordului CETA (acordul comercial Canada-UE)”.
În același timp, Canada consideră UE un partener real, în în încercarea de diversificare a relațiilor sale comerciale, în afară de cele cu SUA.
„Avem provocări comune și multe alte oportunități comune”, le-a spus săptămâna trecută jurnaliștilor ministrul canadian al Comerțului, Maninder Sidhu. „Canada vrea să fie cel mai de încredere partener al Europei”.
„Cumpără Produse Canadiene” vs. „Made in Europe”
Liderii UE s-au plâns de taxele canadiene care îi afectează pe producătorii europeni de mașini, de cotele impuse la importul de brânzeturi, de regulile complicate privind produsele cosmetice și de ceea ce consideră taxe și adaosuri „discriminatorii” asupra vinurilor și băuturilor spirtoase europene.
Canada, între timp, a avertizat că regulile UE privind defrișările i-ar putea împovăra pe exportatorii săi și a pus sub semnul întrebării așa-numitul mecanism european de ajustare a carbonului la frontieră, sau CBAM - instrumentul UE care aplică importurilor de mărfuri cu amprentă mare de carbonn (ciment, oțel, aluminiu, îngrășăminte) un cost al emisiilor egal cu cel din schema ETS a certificatelor de emisii.
Bruxellesul are, de asemenea, preocupări legate de inițiativele „Cumpără Produse Canadiene” propus de Ottawa și de compatibilitatea lor cu acordul de liber schimb UE-Canada. „Anumitor state membre nu le-a plăcut chestia cu «Cumpără Produse Canadiene» propusă de Carney,” a adăugat oficialul european citat de Politico.
Canada este, de asemenea, nesigură dacă companiile sale vor fi eligibile pentru preferințele „Made in Europe” propuse de UE în cadrul unui proiect major de lege pentru industrie, care ar urmări să direcționeze cheltuielile pentru achiziții publice către companii europene.
