Ucraina se teme că nu se va putea baza pe garanțiile de securitate din partea aliaților săi după semnarea unui eventual acord de pace, iar din acest motiv simte că trebuie să fie pregătită să reziste singură și să devină un „porc spinos de oțel”, pentru a se asigura că dictatorul rus, Vladimir Putin, nu se va întoarce să atace din nou, scrie Politico, miercuri.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îndemna Ucraina, anul trecut, să se transforme într-un „porc spinos de oțel, imposibil de digerat pentru agresori prezenți și viitori”.
Asta ar însemna ca țara să aibă o armată masivă permanentă și să investească puternic în tehnologie de ultimă generație în domeniul dronelor și rachetelor, dar și în producția locală de armament.
„Ucraina a trecut printr-un proces amplu de reevaluare a garanțiilor de securitate, ce înseamnă ele și pe ce ar trebui să se bazeze”, a declarat Aliona Getmanciuk, șefa misiunii Ucrainei la NATO.
„Înainte, viziunea era centrată în principal pe angajamente de protecție furnizate de parteneri. Astăzi, înțelegem mai clar că principala garanție de securitate este reprezentată de armata ucraineană și de industria noastră de apărare”.
Dar pentru ca acest tip de apărare să fie viabil, este nevoie ca Ucraina să-și creeze un sector al apărării sustenabil, să-și reformeze sistemele de achiziții publice, să-și actualizeze sistemulde recrutare și să continue avansul în domeniul tehnologiei. De asemenea, să construiască rachete cu rază lungă de acțiune și să-și echipeze forțele cu tancuri și artilerie modernă și cu avioane de luptă.
Când vine vorba de aparate de zbor, Ucraina deja are în plan un acord pentru cumpărarea unui număr mare de avioane suedeze Saab JAS-39E Gripen. Vrea să folosească și miliarde de dolari în ajutoare pentru a construi o armată care să sperie Rusia din a mai ataca din nou.
Securitatea viitoare a Ucrainei „va fi mai înainte de toate despre reziliența producției noastre”, spune Ihor Fedirko, CEO la Ukrainian Council of the Defense Industry.
„Importante nu sunt sistemele individuale de lutpă și nici reușitele tehnologice rapide, ci capacitatea industriei de a funcționa stabil în timp, sub presiune și de a produce predictibil”.
Totuși, garanțiile de securitate externe sunt și ele necesare pentru că Donald Trump a exclus opțiunea preferabilă pentru Ucraina – de a adera la NATO.
„Pe lângă forțele armate puternice, Ucraina are nevoie și de garanții robuste de securitate”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, marți, la Kiev.
Fără NATO, însă, Ucraina trebuie să se bazeze doar pe acorduri „personalizate” care ar putea să nu aibă aceeași greutate pe care o are o alianță tradițională.
Ucraina este precaută când vine vorba de astfel de acorduri, având în vedere promisiunile anterioare făcute de SUA și de UK când Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear, în 1994. Aceste promisiuni nu au valorat nimic atunci când Ucraina a fost invadată în 2014 și în 2022.
„Unii aliați europeni au anunțat că vor trimite trupe în Ucraina după încheierea unui acord. Militari la sol, avioane în aer, vase în Marea Neagră. Statele Unite vor fi principalul element de protecție”, a spus Rutte, adăugând și că angajamentele de securitate sunt „solide”.
Rusia deja trimite semnale că se va opune oricăror forme de garanții de securitate pentru Ucraina.
„Nu știm ce garanții au agreat, dar aparent, acele garanții sunt pentru regimul ucrainean care a urmărit o politică rusofobă (fals – n. red.) și neonazistă (fals – n. red.)”, a declarat șeful diplomației lui Putin, Serghei Lavrov.
Ucraina este mai ales îngrijorată de fiabilitatea promisiunilor lui Donald Trump, având în vedere felul în care acesta pendulează abrupt de la o abordare la alta.
„Ar merge Trump la război cu Rusia de dragul Ucrainei. Categoric nu. Ar sancționa Trump Rusia pentru că încalcă acordul de armistițiu. Foarte improbabil”, a scris Timothy Ash, analist care se ocupă de studierea Rusiei și Ucrainei.
În condițiile în care garanțiile de securitate externă nu par să fie foarte stabile, planul B al Ucrainei va fi să se bazeze pe ea însăși.
„Cu cât acest război durează mai mult, cu atât ucrainenii devin tot mai convinși că trebuie să se bazeze, înainte de toate, pe ei înșiși”, spune Getmanciuk. „Asta reflectă și dezamăgirea față de angajamentele vechi făcute în raport cu Ucraina și scepticismul față de posibilitatea aderării la NATO, dar și încrederea tot mai mare în capacitățile Ucrainei de a opune rezistență dușmanului”.
Construcția apărării
Un element-cheie al apărării Ucrainei în viitor va fi o armată cât mai mare. În timpul discuțiilor de pace, Ucraina a insistat că trebuie să aibă o armată de 800.000 de soldați pe timp de pace.
Cu un război în desfășurare, în jur de două milioane de ucraineni sunt urmăriți pentru că s-au sustras de la recrutarea militară, în timp ce 200.000 de soldați sunt dați dispăruți. Datele au fost anunțate de Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al apărării, luna trecută.
Dacă armistițiul se va implementa, mulți dintre soldații activi în acest moment vor vrea să fie demobilizați.
Asta ar însemna un efort enorm și scump de a construi și de a menține o armată mare pe timp de pace. Soldații vor trebui să fie și ei bine organizați și plătiți adecvat.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, Ucraina trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de antrenament militar la toate nivelurile și să-și transforme structura de personal și organizațională, spune Taras Hmut, analist militar ucrainean și șeful fondului de voluntari Come Back Alive.
Fedorov s-a angajat și el să facă reforme importante, mai ales în domeniul digitalizării.
„Scopul nostru este să transformăm întreg sistemul – să facem reformă militară, să îmbunătățim infrastractura de pe front, să eradicăm dezinformarea și corupția și să promovăm o nouă cultură a leadershipului și încrederii, în așa fel încât cei care livrează rezultate bune să fie recompensați și să primească oportunități de a crește”.
Konstiantin Nemicev, comandant adjunct la regimentul de sisteme fără pilot al celui de-al treilea corp de armată, spune că e nevoie de schimbări la regimul de antrenamente al recruților și de o educație mai bună pentru ofițeri și sergenți, având în vedere că ei sunt „scheletului armatei”.
„Soldații trebuie să înțeleagă că sunt antrenați să lupte și trebuie să fie pregătiți pentru asta. Comandanții trebuie să aibă abilități de conducere, pentru ca soldații să nu mai fugă de pe front într-un asemenea ritm”.
Dronele au schimbat fața războiului
Autoritățile ucrainene spun că Rusia suferă pierderi de 35.000 de oameni în fiecare lună, ca urmare a folosirii intense a dronelor de către forțele ucrainene.
Această capacitate trebuie să fie amplificată pentru a preveni o altă invazie rusească.
Ucraina și-a construit o piață de drone, o flotă uriașă fără piloți, rachete și sisteme electronice de luptă, muniție și interceptori, spune Fedorov.
„Dar este imposibil să folosești noile tehnologii în luptă în timp ce te bazezi pe o structura organizațională perimată”.
În 2025, ministerul apărării ucrainean a cumpărat 4,5 milioane de drone FPV și a cheltuit peste 2,1 miliare de euro pe achiziții publice în domeniul dronelor, de trei ori mai mult față de anul precedent.
„În domeniul dronelor, războiului electronic, muniției și sistemelor de atac, producțiadeja se măsoară în sute și mii de unități. În acest punct, principala îndatorire este să asigurăm stabilitatea producției și controlul calității, asigurându-ne că liniile de producție funcționează fără întreruperi și fără degradarea performanței”, a declarat Fedirko.
Ucraina își creează, de asemenea, și propriile sisteme de rachete – când va acea suficiente, ele ar putea fi folosite pentru a amenința rafinăriile rusești, infrastructura rusească și ținte militare din Rusia cu lovituri devastatoare.
Promisiunile făcute de compania ucraineană Fire Point – de a produce în jurde 200 de rachete Flamingo FP-5 pe lună, fiecare cu un focos de 1.150 de kilograme și o rază de acțiune de 3.000 de kilometri nu s-au adeverit, dar unele rachete de acest tip au fost folosite pentru a lovi ținte din Rusia.
Ucraina are, totuși, alte rachete de croazieră și drone cu rază lungă pe care le poate folosi pentru a lovi ținte din profunzimea teritoriului Rusiei. Lucrează, de asemenea, și la o rachetă tactică balistică cu o rază de 500 de kilometri și cu un focos de 200 de kilograme. Proiectul se desfășoară în cooperare cu Regatul Unit.
Toate astea necesită o industrie militară robustă și finanțe publice sănătoase.
Anul trecut, companiile ucrainene de apărare au avut o capacitate de producție de 35 de miliarde de dolari, dar guvernul ucrainean nu a avut suficienți bani și a reușit să dea contracte de doar 12 miliarde, spune Fedirko.
„Până la 60% din capacitate este subutilizată. Fără contracte pe termen lung, finanțare predictibilă, situri protejate de protecție și automatizare acolo unde este fezabil, o bază de testare, producția în serie nu poate fi susținută”.
Pe lângă echiparea propriilor forțe, Ucraina speră că va putea și să devină un exportator net de tehnologie militară. Asta este greu de realizat în acest moment dificil de război.
Noua inițiativă de apărare a UE, SAFE, este deschisă industriei militare ucrainene. Blocul intenționează și să dea Ucrainei bani dintr-un împrumut de 90 de miliarde de euro. Din acest, două treimi vor pleca spre apărare.
Acorduri de securitate obligatorii cu SUA și statele europene, dar și o potențială prezență a forțelor „Coaliției Voluntarilor” sunt discutate în cadrul negocierilor de pace.
„Totuși, ele se vor adăuga unei arhitecturi de securitate în care armata ucraineană va fi principalul element”, spune Getmanciuk.
Pentru președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este esențial ca țara să-și amplifice propriile capacități de apărare pentru a descuraja Rusia.
„Cu un astfel de vecin (Rusia – n. red.), ucrainenii trebuie să fie stăpânii incontestabili ai propriei apărări, așa încât Ucraina să fie mereu independentă și liberă de Rusia”.
Ştiri video recomandate
