13 cetățeni basarabeni pro-ruși au fost surprinși într-un hotel din Iași, în timp ce sunau cetățeni din Republica Moldova pentru a-i îndemna să voteze la alegerile din 28 septembrie partidul rusofilului Igor Dodon, informează G4Media.
Electoratul moldovean este chemat la urne pe 28 septembrie să-și aleagă noul Parlament. Un sondaj de opinie recent ilustrează faptul că doar trei partide ar urma să intre în forul Legislativ de la Chișinău. Pe prima poziție în preferințele votanților se află în acest moment, partidul președintei Maia Sandu, PAS.
În plus, 41% dintre moldoveni sunt de părere că lucrurile se îndreaptă într-o direcție corectă în țară, notază publicația Ziarul de Gardă. Pe de altă parte, datele prezentate de studiul efecutat de Comunitatea WatchDog.md și Centrul de cercetări sociologice CBS Research în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie arată faptul că 48% dintre respondenți consideră că în Republica Moldova lucrurile merg greșit, în timp ce 10.5% au refuzat sau n-au știut să răspundă.
Premierul Moldovei are cel mai mic grad de încredere
În ceea ce privește încrederea în insitutii sau în entități, cadrele didactice au cel mai mare nivel de încredere: 7% au foarte multă încredere în instituțiile de învățământ, iar aproximativ 41% au o oarecare încredere. Biserica se află pe locul doi în topul credibilității. 42% dintre respondenți au încredere foarte mare în clerici.
Urmează fețele bisericeși cu 30% nivel de încredere, apoi Poliția și Președintele țării. La polul opus, premierul are cel mai mic nivel de încredere 12%, în timp ce Guvernul beneficiază de un grad de încredere și mai mic de aproximativ 12%. Parlamentul ocupă ultimul loc în clasamentul încrederii cu doar 8%.
Maia Sandu este figura politică ce se bucură de cea mai multă încredere din partea cetățenilor (50%). Pe locurile imediat următoare se află Igor Dodon și primarul Chișinăului Ion Ceban. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a avertizat guvenul de la Chișinău că Moldova este vizată de o campanie de dezinformarea a Rusiei, cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor din 28 septembrie.
Biserica Ortodoxă acționează ca un agent destabilizator
Un rol destabilizator în acest sens îl are și Biserica Ortodoxă Rusă și cea locală. Autoritățile moldovene au identificat mai multe strategii ale Moscovei prin care Kremilinul urmărește să influențeze parcursul politic al țării cu peste 2 milioane de locuitori.
„În acest moment, avem 10 domenii majore în care Rusia acționează și încearcă să destabilizeze Republica Moldova și, de exemplu, utilizarea bisericii din țara noastră în scopuri de propagandă și dezinformare în interesul Federației Ruse”, a declarat Daniel Vodă, purtător de cuvânt al guvernului moldovean.
Comisia Electorală Centrală a raportat cazuri în care preoți au fost implicați în activități de propagandă politică. Asta în condițiile în care Moldova nu are o Biserică Ortodoxă autohtină, ci este un oganism episcopal care funcționează sub autoritatea canonică a Patriarhiei Moscovei.
Eforturile Rusiei de a influența scrutinul din Republica Moldova au fost descrise și de publicația New York Tims. Junaliștii americani au scris că „Moscova a început o campanie pentru a influența alegerile parlamentare din Moldova, campanie care ar putea deveni un nou model de interferență electorală online”, a titrat publicația de peste Ocean.
Rețeaua Matryoshka
Jurnaliștii au dat citat mai multe cercetări care confirmă că interferența Moscovei. Un raport al Watchdog a identificat 900 de conturi cu legături în Rusia care au acționat concertat pe rețelele sociale. Mai mult decât atât TikTok a închis 314 conturi cu peste 100.000 de urmăritori, majoritatea din Republica Moldova.
De asemenea, compania NewsGuard cu sediul în New York a documentat 39 de narațiuni lansate de grupul clandestin Matryoshka și care au vizat Moldova. Angela Grămadă, președinte Experts for Security and Global Affairs, doctor în științe politice specializat pe spațiul ex-sovietic, a confirmat la Antena 3 CNN că interferențele rusești sunt mai agresive decât la alegerile anterioare.
„Devin mult mai agresive decât anterior. Vedem o frustrare foarte mare a forțelor externe, care au încercat să influențeze atât alegerile din 2023, atunci când am avut în Republica Moldova alegeri locale. O parte din actorii politici atunci au fost suspendați și nu au mai ajuns în cursa electorală”, a spus Angela Grămadă.
Analistul politic a mai precizat că aceste forțe externe au beneficiat de sprijin la politicieni sau de la fugari.
„Ulterior, am văzut cum această interferență s-a promovat intens de către aceste forțe externe în Republica Moldova, dar cu ajutorul unor actori politici locali sau fugari, care au amplificat propaganda, au amplificat dezinformarea, dar în același timp au folosit foarte mult instrumente care ajungea direct la sufletul cetățeanului sau alegătorului din Republica Moldova pentru că aplicau foarte des instrumente de frică sau care amplificau frica.
Frica față de faptul că s-ar putea închide biserici, frica față de faptul că ar putea să le fie luate pământului, că ar putea să le fie impuse anumite tipuri de documente așa cum s-ar întâmpla în UE, deși foarte multe din argumentele lor erau false, ușor demontabile, dar pentru că până atunci alegătorul din Republica Moldova nu mai întâlnise asemenea forme și instrumente de promovare a urii, fricii și propagandei și dezinformării, nu putea să facă față unui asemenea val de presiune, care venea din afara Republicii Moldova.
Resursele financiare care au fost implicate în aceste scheme de corupere ale alegătorilor au avut efecte destul de mari în alegerile prezidențiale, dar și în referendumul de anul trecut pentru integrare europeană”, a explicat președintele Experts for Security and Global Affairs.
Ştiri video recomandate
