Pe fondul temerilor tot mai mari legate de Rusia, Estonia – una dintre cele mai digitalizate țări din lume – își transformă forța de muncă în laborator de inovație pentru arme și sisteme de apărare, scrie The New York Times.
La doar câteva zile după ce avioane de luptă rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei pentru 12 minute tensionate, Kusti Salm, directorul companiei Frankenburg Technologies, stătea într-un birou cu vedere spre aeroportul din Tallinn, ținând în mână un prototip de rachetă miniaturală.
Proiectilul, numit Mark 1, a fost dezvoltat anul trecut pentru a doborî drone inamice la distanță scurtă și urmează să fie lansat pe piața globală a armamentului. Salm speră ca produsul să umple golul din apărarea antiaeriană europeană în fața Rusiei.
„Este clar că nu suntem pregătiți”, a spus el.
Dar această mică rachetă, de doar 60 de centimetri, face deja parte din boom-ul industriei de apărare estoniene, un sector pe care guvernul mizează pentru a revigora economia aflată în declin. Totul are rădăcini în anxietatea istorică a țării privind Rusia și în teama că Estonia ar putea fi următoarea țintă a președintelui Vladimir Putin.
„Dacă investim în companii de apărare, ele pot aduce valoare adăugată economiei estoniene”, a declarat ministrul economiei, Erkki Keldo. „În același timp, oferă asigurarea că Estonia este bine protejată”.
O țară mică ce are o miză mare
Estonia, fost stat sovietic aflat la granița cu Rusia, vorbește de ani de zile deschis despre riscul unei invazii.
Cu doar 1,3 milioane de locuitori și una dintre cele mai mici armate din NATO, țara nu are capacitatea de a construi tancuri, artilerie sau avioane de luptă, și nici bugete uriașe pentru achiziții.
Dar are una dintre cele mai tehnologizate economii din lume. Iar oficialii de la Tallinn folosesc acest avantaj pentru a dezvolta sisteme de apărare bazate pe robotică, inteligență artificială și securitate cibernetică.
Racheta Mark 1, pe care Salm vrea s-o vândă armatelor europene, este ghidată de AI și concepută pentru a intercepta drone care zboară la altitudine joasă.
Alte companii estoniene, precum CybExer Technologies, furnizează deja software armatei britanice, ucrainene și portugheze pentru testarea protecției rețelelor împotriva atacurilor cibernetice.
O altă firmă, SensusQ, dezvoltă programe de analiză a informațiilor open-source pentru a sprijini deciziile tactice în situații de urgență sau pe câmpul de luptă.
„Ca o țară mică, nu poți concura cu volumele marilor jucători. Trebuie să fii unic, să inovezi”, spune Kalev Koidumäe, președintele Asociației Industriei de Apărare și Aerospațiale din Estonia.
Exporturi în creștere și economie în relansare
Aproximativ 70% din armele și tehnologiile de apărare produse în Estonia sunt exportate.
Anul trecut, industria a generat venituri de 500 de milioane de euro, dintre care 350 de milioane proveneau din exporturi – mai mult decât dublu față de 2020.
În aceiași ani însă, economia țării s-a prăbușit de două ori: mai întâi din cauza pandemiei, apoi după izbucnirea războiului din Ucraina, când Estonia a renunțat la energia ieftină din Rusia.
Acum, potrivit FMI, economia dă semne de revenire, cu o creștere estimată la 0,5% în 2025.
Guvernul și-a asumat însă o direcție clară: cel puțin 5% din PIB va merge către apărare până anul viitor, cu aproape un deceniu înainte de obiectivul oficial al NATO.
Aceasta înseamnă peste 2,4 miliarde de euro, bani obținuți prin împrumuturi și reduceri din alte sectoare.
Din acești bani, circa 50 de milioane de euro vor fi alocați pentru construcția de fabrici în estul țării – inclusiv pentru Frankenburg Technologies, producătorul rachetei Mark 1, și pentru compania britanică Thor Industries Ltd, specializată în explozibili plastici.
Guvernul va mai oferi încă 100 de milioane de euro pentru start-up-uri din domeniul apărării.
O industrie care aduce siguranță. Și locuri de muncă
Sondajele arată că majoritatea estonienilor susțin creșterea investițiilor militare. Teama că Rusia ar putea ataca sau că războiul s-ar putea extinde în Europa e adânc înrădăcinată în istoria lor.
„Estonia vrea să descurajeze Rusia, chiar dacă nu se așteaptă la o invazie imediată”, spune Donatas Kupciunas, expert în studii baltice la Universitatea Cambridge. „Mai probabil sunt atacurile cibernetice sau hibride. Ideea este simplă: dacă ești pregătit, adversarul se gândește de două ori înainte de a acționa”.
În orașul Tartu, al doilea ca mărime, industria de apărare s-a extins rapid. Orașul, cunoscut pentru Universitatea din Tartu, a fost un incubator pentru mari companii tech – de la Playtech la Bolt.
Astăzi, universitatea colaborează cu firma Milrem Robotics la proiecte automate cu aplicații militare, spațiale și de mediu.
Milrem produce vehicule terestre controlate de la distanță, folosite pentru transport de echipamente sau montate cu armament ușor. Acestea au fost cumpărate de 19 armate, inclusiv opt state membre NATO, și sunt folosite deja în Ucraina.
„Este un sector în plină expansiune. Cheltuielile de apărare cresc puternic, iar Tartu profită de acest val”, spune Urmas Klaas, primarul orașului.
Între precauție și pragmatism
Noile fabrici aduc locuri de muncă, dar și stabilitate economică pe termen lung.
Chiar dacă primarul Klaas descrie Rusia mai degrabă ca „un factor de iritare” decât o amenințare imediată, Tartu a construit în ultimii doi ani adăposturi subterane pentru 40.000 de persoane, pe care intenționează să le extindă.
El afirmă că sistemele de navigație ale avioanelor care zboară spre aeroportul local au fost uneori bruiate – „probabil de Rusia” – dar că incidentul recent, când avioane NATO au escortat aparatele rusești înapoi peste graniță, „a arătat clar că descurajarea NATO funcționează”.
„Oamenii noștri știu ce fel de regim are Rusia”, spune Klaas. „Dar Tartu e un oraș sigur. Chiar și cu un vecin agresiv”.
Ştiri video recomandate
