Statele Unite trag un semnal de alarmă asupra „deteriorării” drepturilor omului în multe ţări din Europa. Departamentul de Stat al SUA a publicat raportul privind situaţia drepturilor omului în lume, în care administrația americană își exprimă îngrijorarea față de încălcarea „gravă” a libertății de exprimare în Franța, dar și în Germania și Regatul Unit. Mai mult, un oficial american de rang înalt a declarat că administrația Trump intenționează să poarte „discuții sincere” cu aliații europeni cu privire la „cenzură sau defavorizarea anumitor voci, fie ele politice sau religioase”, relatează Agerpres.
Departamentul de Stat american subliniază că în Germania, Regatul Unit şi Franţa „situaţia drepturilor omului s-a deteriorat în ultimul an”, conform raportului său pe 2024 cu privire respectarea drepturilor omului la nivel global, care reflectă noile priorităţi de politică externă ale preşedintelui american Donald Trump, relatează AFP şi Reuters.
SUA acuză restricții „grave” privind libertatea de exprimare
În ceea ce priveşte Franţa, raportul vizează în mod specific „informaţii credibile referitoare la restricţii grave privind libertatea de exprimare” şi denunţă, de asemenea, o reapariţie a acțiunilor de antisemitism.
În Regatul Unit, Washingtonul se declară îngrijorat de o nouă lege privind siguranţa online, menită să protejeze mai bine copiii, care a atras critici dure din partea reţelei sociale X a lui Elon Musk.
Un oficial american de rang înalt a declarat săptămâna trecută, sub condiţia anonimatului, că Administrția SUA intenţionează să poarte „discuţii sincere cu partenerii şi aliaţii noştri despre ceea ce noi considerăm a fi cenzura sau defavorizarea anumitor voci, fie ele politice sau religioase”.
Vicepreşedintele american JD Vance a provocat consternare în Germania, dar şi în Europa, când în timpul unui discurs în februarie la München a declarat că libertatea de expresie este „în regres” în Europa, şi a susţinut opiniile unor partide precum AfD, recent clasificată drept organizaţie „extremistă de dreapta” de către serviciile interne de informaţii germane.
Controverse privind raportul anual al Departamentului de Stat
Prezentând o imagine de ansamblu asupra situaţiei drepturilor omului în întreaga lume, raportul anual al Departamentului de Stat este publicat în general primăvara. Mandatat de Congresul SUA, acesta este considerat de experţi ca fiind unul de referinţă.
Raportul pe 2024 a fost însă parţial redactat în timpul administraţiei democratului Joe Biden, ceea ce a determinat Departamentul de Stat să îl modifice şi să îl restructureze pentru a încorpora priorităţile administraţiei Trump, cum ar fi opoziţia faţă de politicile care favorizează programele privind diversitatea sau avortul.
Oficialii Departamentului de Stat afirmă că raportul a fost „restructurat” pentru a „elimina redundanțele” și a „crește lizibilitatea”.
„Rapoartele din acest an au fost simplificate pentru a fi mai utile şi mai accesibile pe teren şi de către parteneri, şi pentru a răspunde mai bine mandatului legislativ subiacent şi pentru a se alinia ordinelor executive ale administraţiei”, se arată în document.
Documentul, considerat anterior cea mai cuprinzătoare cercetare de acest fel realizată de orice guvern, reduce semnificativ criticile la adresa unor aliați ai SUA, precum Israel și El Salvador, în timp ce intensifică dezaprobarea față de dușmanii percepuți, cum ar fi Brazilia și Africa de Sud, scrie și BBC.
Secțiuni întregi incluse în rapoartele anterioare au fost eliminate, reducând dramatic acoperirea unor probleme precum corupția guvernamentală și persecutarea persoanelor LGBTQ+.
Uzra Zeya, fost oficial de rang înalt în Departamentul de Stat, care acum conduce organizația caritabilă Human Rights First, a acuzat administrația Trump de „desființarea” a decenii de muncă respectată în protecția drepturilor omului și de o „abandonare a valorilor fundamentale” pentru SUA.
„Acest lucru transmite semnalul că guvernul Statelor Unite va tolera orice, că va închide ochii dacă un guvern este dispus să facă înțelegeri sau să îndeplinească cerințele acestei administrații”, a declarat ea pentru BBC.
Administraţia Trump s-a îndepărtat de promovarea tradiţională a democraţiei şi a drepturilor omului de către Statele Unite, considerând-o o ingerinţă în problemele altui stat, chiar dacă a criticat selectiv ţări, în conformitate cu politica sa mai largă faţă de o anumită ţară, notează și Reuters. De altfel, în timpul unei vizite în Arabia Saudită, Donald Trump a criticat „intervențiile Occidentului” și a spus că Statele Unite nu va „mai da lecții despre cum trebuie să trăiți sau să vă gestionați propriile afaceri”.
Un exemplu este Europa, unde oficialii administraţiei Trump au intervenit în mod repetat în politica europeană pentru a denunţa ceea ce ei consideră a fi suprimarea vocilor liderilor de extremă-dreapta, inclusiv în România, Germania şi Franţa, şi au acuzat autorităţile europene că cenzurează opinii precum critica la adresa imigraţiei.
Aleşi democraţi şi ONG şi-au exprimat îngrijorarea că raportul din acest an al Departamentului de Stat se aliniază cu politicile lui Donald Trump şi nu prezintă o imagine veridică a încălcărilor drepturilor omului în lume.
Astfel, în ceea ce priveşte El Salvador, un aliat apropiat al administraţiei Trump, Departamentul de Stat dă asigurări că nu deţine „nicio informaţie credibilă care să indice încălcări semnificative ale drepturilor omului”.
El Salvador este însă ţinta criticilor a numeroase ONG-uri pentru războiul său nemilos împotriva „maras”, bandele care terorizează populaţia, precum şi pentru Centrul de Izolare a Terorismului (Cecot).
La începutul acestui an, Statele Unite au expulzat în El Salvador sute de venezueleni, reţinuţi în această închisoare de maximă securitate, care au raportat abuzuri acolo.
Critici pentru țările cu care SUA au relații tensionate
În schimb, guvernul SUA critică dur două ţări cu care are relaţii foarte tensionate: Africa de Sud şi Brazilia.
„Situaţia drepturilor omului în Africa de Sud s-a deteriorat considerabil în cursul anului”, a remarcat Washingtonul, adăugând că Pretoria „a făcut un pas extrem de îngrijorător către exproprierea fermierilor albi şi noi încălcari ale drepturilor minorităţilor din ţară”.
În ceea ce priveşte Brazilia, Departamentul de Stat al SUA denunţă faptul că instanţele „au luat măsuri excesive şi disproporţionate pentru a submina libertatea de exprimare (...) şi dezbaterea democratică prin restricţionarea accesului la conţinutul online considerat 'dăunător democraţiei' ”, conform raportului.
Judecătorul Alexandre de Moraes de la Curtea Supremă a Braziliei este ţinta mai multor sancţiuni americane.
Ştiri video recomandate
