Prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Støre, este deja în dizgrația lui Donald Trump, care îi reproșează guvernului său că nu i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace și care a descris recent Norvegia drept o „țară de rahat”. Într-un interviu exclusiv acordat publicației Politico, Støre avertizează că nu se așteaptă la progrese majore în urma negocierilor de la Abu Dhabi.
Støre pune la îndoială previziunea optimistă a președintelui american, potrivit căreia un acord de pace „mare și frumos” este aproape de a fi semnat, pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu aproape cinci ani. El a prezentat o evaluare prudentă a modului de gândire al lui Vladimir Putin și a șanselor unei încetări iminente a focului.
În contextul în care Casa Albă promovează planuri de reorganizare a sistemului de securitate european, Støre a avertizat că apărarea continentului nu trebuie transformată într-un instrument de negociere pentru încheierea războiului din Ucraina.
„Aș fi prudent”, a declarat Støre, întrebat ce rezultate așteaptă de la cea mai recentă rundă de negocieri, programată în Emiratele Arabe Unite. „Abu Dhabi este o etapă intermediară, iar unul dintre rezultatele sale ar trebui să fie organizarea unei noi reuniuni la scurt timp după aceea”.
Potrivit lui Støre, agenda negocierilor de la Abu Dhabi ar putea include discuții despre încetarea focului în Marea Neagră, pentru a permite transportul în siguranță al cerealelor, oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, înghețarea liniei frontului și alte „măsuri de consolidare a încrederii”, precum schimburile de prizonieri.
El a precizat că au existat și discuții privind garanțiile de securitate menite să împiedice un nou atac al lui Putin.
Delegațiile Rusiei și Ucrainei urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, pe 10 și 11 noiembrie.
Va fi prima reuniune trilaterală din februarie și are loc după o lună de intensificare a eforturilor diplomatice și de solicitări tot mai insistente din partea lui Trump pentru încheierea unui acord. Premierul Norvegiei s-a aflat de mai multe ori în centrul acestor eforturi.
Împreună cu prietenul și aliatul său regional, președintele Finlandei, Alexander Stubb, Støre a încercat luna trecută să salveze procesul de pace aflat în dificultate, găzduind la Oslo o întâlnire între trimisul lui Trump, Steve Witkoff, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Reuniunea a contribuit la apropierea pozițiilor Ucrainei și Statelor Unite și a pregătit terenul pentru negocierile de la Abu Dhabi.
Însă, la numai o zi după întâlnirea de la Oslo, Witkoff se afla la Sankt Petersburg, unde l-a elogiat pe Putin, numindu-l „umanist”. Declarația a provocat consternare în rândul multor aliați europeni ai Ucrainei.
Støre a spus că este prea diplomat pentru a dezvălui ce a simțit când a auzit această caracterizare. „Nu este un cuvânt pe care l-aș fi folosit”.
Având în vedere rolul esențial al lui Witkoff în negocieri, precum și recenta declarație a lui Trump că Rusia s-a comportat „bine” în Ucraina, are Støre încredere în acești oameni pentru a asigura un proces de pace echitabil pentru Ucraina? Ar trebui Europa să aibă încredere în ei?
În ciuda tactului său diplomatic și a experienței de fost ministru de externe, răspunsul său nu este un „da” categoric. „Am încredere că Statele Unite încearcă să găsească o cale pentru a pune capăt acestui război”, a declarat el.
Linie directă cu Kremlinul
Pe 27 octombrie, Støre și Stubb au decis să ia inițiativa. În loc să aștepte ca Statele Unite să negocieze cu Putin un acord care ar avea consecințe majore pentru Europa, cei doi au pus mâna pe telefon și au sunat direct la Kremlin.
A fost un demers rar din partea unor lideri care susțin Ucraina, în condițiile în care Putin a fost izolat de majoritatea liderilor europeni după invazia rusească din 2022.
Convorbirea de 90 de minute a provocat surprindere și nemulțumire în unele țări vecine din regiunea nordică și baltică, precum Danemarca și Letonia, ai căror lideri considerau că Europa ar trebui să continue izolarea agresorului rus.
Støre a respins această idee și a apărat decizia de a deschide un canal direct de comunicare cu Kremlinul.
„Să recunoaștem: nu este izolat”, a spus el. „Singura voce care ajunge la Moscova vine de la Washington”.
Norvegia și Finlanda au relații bune cu negociatorii americani, dar războiul are loc în Europa, a explicat premierul.
„Să trăiești de la o lună la alta, crezând că acest război se va încheia dacă Europa nu vorbește cu Rusia, este, după părerea mea, o iluzie. Considerăm că Putin trebuie să audă și voci europene, care să îi explice de ce și cum sprijinim Ucraina”.
„Putin e rațional, dar nu un om care vrea pace”
După ce a discutat cu Putin, cum i-ar descrie Støre modul de gândire? A părut rațional în timpul conversației?
„Aș descrie discuția drept profesionistă. Aș spune că a fost rațională”, a răspuns el.
„A fost o conversație în care am convenit asupra unor principii: să nu ne întrerupem și să ne limităm la prezentarea pozițiilor noastre. Argumentele lui au fost transmise foarte clar”.
Unele relatări sugerau că Putin ar fi folosit convorbirea pentru a le ține celor doi lideri nordici o lecție despre istoria slavilor, încercând, astfel, să își justifice războiul.
Premierul norvegian a ținut să corecteze această impresie. „Trebuie doar să spun că eu am fost prezent la acea discuție. Nu a făcut asta”.
Crede Støre că Putin își dorește pacea?
„Ei bine, dacă și-ar fi dorit pacea, războiul nici nu ar fi început. Dacă și-ar fi dorit pacea în acești cinci ani, în care a văzut că țara sa regresează, că țările vecine aderă la NATO, că oamenii săi sunt uciși și că se întâmplă toate aceste lucruri îngrozitoare, războiul s-ar fi încheiat. Aceasta este una dintre perspective.”
În același timp, faptul că Putin „răspunde la telefon” pentru a discuta „transmite, cred, cel puțin un semnal că există disponibilitatea de a se așeza la masa negocierilor”.
Deși Støre nu a observat „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis la un acord, trimiterea unei delegații la Abu Dhabi și asumarea responsabilității pentru un eventual eșec al negocierilor au, la rândul lor, „un cost”.
Liderii europeni urmează să discute în această săptămână cine ar trebui să îi reprezinte la negocierile privind Ucraina, în cadrul unui summit informal organizat la Dublin.
Vocea comună a Europei
Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, este deosebit de nemulțumită de faptul că UE nu a reușit până acum să stabilească un plan prin care să se asigure că poziția sa este pe deplin luată în considerare atunci când sunt adoptate deciziile.
Støre a declarat că a urmărit dezbaterea privind desemnarea unei persoane care să „vorbească în numele unui grup mai extins” de țări europene.
„Și cred că ar trebui să existe o asemenea persoană”, a adăugat el. Ar putea fi un singur reprezentant sau o altă formulă, a explicat premierul norvegian.
Esențial este ca Europa să își stabilească principalele obiective și mesaje comune, iar apoi să desemneze una sau mai multe persoane care să le transmită lui Trump și Putin.
Støre a precizat că privește tot mai mult către așa-numitul format E3 pentru îndeplinirea acestui rol, format din cele mai mari trei puteri economice europene: Germania, Franța și Regatul Unit.
Indiferent cine va ajunge să reprezinte interesele europene, una dintre sarcinile urgente ale continentului este să împiedice Statele Unite și Rusia să stabilească între ele un nou sistem de securitate.
În Europa există temeri că un asemenea acord ar putea duce la reducerea prezenței trupelor americane sau la slăbirea rolului NATO, un obiectiv urmărit de multă vreme de dictatorul rus.
Săptămâna trecută, Trump și echipa sa au sugerat că Statele Unite lucrează la o reorganizare majoră a sistemului de securitate european, despre care președintele american a spus că ar putea viza „întreaga Europă”.
Ginerele său, Jared Kushner, a declarat că obiectivul este „elaborarea unor măsuri practice care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților”.
Însă, includerea viitorului rol al Statelor Unite în securitatea europeană în negocierile pentru încheierea invaziei ruse în Ucraina este inacceptabilă pentru Norvegia și, potrivit lui Støre, pentru celelalte țări nordice și baltice.
„Orice chestiune legată de arhitectura de securitate europeană va trebui discutată după încheierea războiului”, a declarat Støre.
„Rusia continuă să readucă în discuție ideile pe care le avea la sfârșitul anului 2021, privind țările în care NATO ar putea sau nu să fie prezentă. Nu Rusia decide acest lucru. Chestiunea nu are nicio legătură cu această etapă a negocierilor”.
În discuții private, unii oficiali europeni par să se fi resemnat cu faptul că atacurile repetate ale lui Trump la adresa aliaților NATO au slăbit deja capacitatea alianței de a descuraja agresiunea rusă. Støre a insistat însă că NATO rămâne într-o stare bună.
