Pe măsură ce Moscova își intensifică atacul hibrid împotriva statelor baltice, populațiile locale vorbitoare de limbă rusă reprezintă un potențial punct slab de exploatat, notează Kiev Independent, astfel că Lituania, Letonia şi Estonia au luat măsuri prin care să limiteze influenţa pe care Kremlinul ar putea s-o exercite pe teritoriile lor prin minorităţi.
Rusa este limba maternă a aproximativ un sfert și, respectiv, o treime din populația Estoniei și Letoniei, două națiuni mici aflate la frontiera estică a NATO.
Adoptând o mentalitate „de război” – alimentată de războiul din Ucraina și de incursiunile aeriene rusești – Tallinn și Riga văd din ce în ce mai mult această minoritate ca pe un risc potențial, spune Vendula Kazlauskas, expert în regiunea baltică la Asociația pentru Afaceri Internaționale, cu sediul la Praga.
În încercarea de a reduce influența Moscovei, Letonia și Estonia elimină treptat limba rusă din educație, înăspresc regulile privind imigrația și vizează organizațiile cu legături cu Rusia.
Aceste măsuri sunt determinate atât de preocupări legate de securitate, cât și de necesitatea unei „mai mari integrări a minorității vorbitoare de limbă rusă”, explică Kazlauskas.
După ce s-au bucurat de trei decenii de independență, statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — au fost ocupate de Uniunea Sovietică în 1940. După sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, deși nu au fost recunoscute de Occident, acestea au rămas în vigoare până în anii 1990.
Unii aleg să rămână apatrizi
Numeroasele populații vorbitoare de limbă rusă și etnic ruse din statele baltice sunt în principal rezultatul politicilor de relocare forțată, imigrație și rusificare implementate în timpul erei sovietice.
Mulți vorbitori de limba rusă din Letonia și Estonia rămân apatrizi sau dețin pașapoarte rusești. Aproximativ 40.000 de persoane din Letonia sunt cetățeni ruși, iar peste 80.000 în Estonia.
Analiștii spun că Rusia folosește de mult timp propaganda pentru a-i viza pe vorbitorii de limbă rusă din țările baltice - dintre care unii au cunoștințe limitate de limbile locale - pentru a influența opinia publică și a semăna diviziuni.
„Rusia caută în mod persistent să influențeze comunitatea vorbitoare de limbă rusă din Estonia”, a declarat pentru Kyiv Independent Igor Gretskiy, cercetător la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate (ICDS), cu sediul la Tallinn.
Au modificat legile imigraţiei
Parlamentul leton și-a modificat legile privind imigrația în 2022 și din nou în 2024, impunând ca cetățenii ruși care locuiesc în țară să promoveze un test lingvistic de bază și să fie supuși unui control de securitate.
Aproximativ 2.600 de cetățeni ruși au părăsit țara ca răspuns, în timp ce 841 care nu au îndeplinit cerințele se confruntă cu deportarea.
Estonia, la rândul său, a interzis cetățenilor din afara UE să voteze la alegerile locale, o măsură care i-a afectat în principal pe cetățenii ruși care nu aveau pașapoarte locale.
Letonia a adoptat o lege privind separarea Bisericii Ortodoxe Letone de Biserica Ortodoxă Rusă în 2022, în timp ce Estonia a aprobat o legislație similară trei ani mai târziu.
Cele două țări elimină treptat și limba rusă ca limbă de predare în educație pentru a îmbunătăți competențele lingvistice naționale.
SUA a sprijinit țările baltice cu sute de milioane de dolari anual
Programul BSI a sprijinit investiţiile în apărare ale celor trei ţări cu sume între 168 şi 231 de milioane de dolari anual, începând cu anul fiscal 2018, conform scrisorii.
Pavilionis, care a declarat că nu ştie când ar putea vota Congresul controlat de republicani pe această temă, a declarat că „pedepsirea de către Pentagon a ţărilor baltice este extrem de ilogică”.
Cele trei state baltice, membre ale NATO şi ale UE, intenţionează să cheltuiască 6,3 miliarde de euro în 2025, aproximativ 3-4% din produsul lor intern brut (PIB), aproape de trei ori mai mult decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Ştiri video recomandate
