SUA pun presiune pe Rusia în Consiliul de Securitate ONU pentru ca Putin să accepte un armistițiu. Rușii continuă să tragă de timp

Statele Unite au transmis, joi, în Consiliul de Securitate al ONU că propunerea lor de încetare a focului în Ucraina este „cel mai bun rezultat posibil pentru Rusia”, iar Vladimir Putin ar trebui să accepte această ofertă, relatează, vineri, Reuters, citat de Agerpres.

Statele Unite vor ca Rusia să accepte o încetare a focului generalizată, de 30 de zile, pe uscat, în aer, pe mare şi în ceea ce priveşte infrastructura critică. O primă rundă de discuţii directe între Rusia şi Ucraina, la 16 mai, nu a reuşit să ducă la un acord privind încetarea focului, despre care regimul de la Kremlin a spus că este imposibil de realizat înainte de îndeplinirea anumitor condiţii.

„Dorim să lucrăm cu Rusia, inclusiv cu privire la această iniţiativă de pace şi la un pachet economic. Nu există o soluţie militară la acest conflict”, a declarat ambasadorul adjunct interimar al SUA, John Kelley, în cadrul Consiliului de Securitate. „Înţelegerea propusă acum este cel mai bun rezultat posibil pentru Rusia. Preşedintele Putin ar trebui să accepte această ofertă”, a afirmat el.

Kelley a declarat că primul pas al SUA a fost să prezinte o propunere de încetare imediată, necondiţionată şi generalizată a focului, care a fost acceptată de Ucraina, în aşteptarea acceptului Rusiei. „De atunci, noi îndemnăm Rusia să accepte o încetare a focului”, a spus responsabilul diplomatic american.

„Dacă Rusia ia decizia greşită de a continua acest război catastrofal, Statele Unite vor trebui să ia în considerare retragerea eforturilor lor de negociere pentru a pune capăt acestui conflict” a avertizat el, adăugând că guvernul american ar putea impune, de asemenea, sancţiuni suplimentare Rusiei.

Kelley a afirmat că, după ce Trump şi Putin au vorbit la telefon săptămâna trecută, se aşteaptă acum ca Rusia să prezinte o listă de condiţii care să contureze în linii mari viziunea acesteia pentru o încetare a focului în conflict.

„Vom judeca seriozitatea Rusiei faţă de încheierea războiului nu numai prin conţinutul acestei liste, ci, mai important, prin acţiunile Rusiei”, a declarat Kelley, condamnând recentele atacuri ale Rusiei împotriva Ucrainei, spunând că acestea nu demonstrează o „dorinţă de pace”.

Rușii continuă să tragă de timp

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri, că Rusia a elaborat un memorandum care conturează o poziţie de soluţionare în războiul din Ucraina. Ucraina a afirmat, însă, că Rusia nu şi-a făcut cunoscută propunerea.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că Rusia intenţionează să continue „negocierile serioase şi directe” cu Ucraina. Rusia a propus ca o a doua rundă de discuţii directe să aibă loc luni, tot la Istanbul.

„Mingea este în terenul Ucrainei: fie discuţii, urmate de pace, fie înfrângerea inevitabilă a Ucrainei pe câmpul de luptă, cu condiţii diferite pentru sfârşitul conflictului”, a amenințat Nebenzia în faţa Consiliului de Securitate.

Rusia „nu a semnalat nicio intenţie reală de a-şi opri războiul”, a replicat adjuncta ambasadorului Ucrainei la ONU, Kristina Haiovişin, îndemnând guvernele lumii să impună sancţiuni mai puternice împotriva Rusiei.

„Ucraina şi-a demonstrat în mod constant angajamentul faţă de diplomaţie şi rămâne deschisă oricărui format de discuţii care poate produce rezultate tangibile”, a spus ea, adăugând, însă, că Ucraina nu va recunoaşte niciodată pretenţiile Rusiei asupra oricărui teritoriu ucrainean ocupat.

„Nu vom tolera interferenţa în deciziile suverane, inclusiv în ce priveşte apărarea sau alianţele. Nu trebuie să existe niciun fel de împăciutorism faţă de agresor. Astfel de încercări nu fac decât să încurajeze agresiunile viitoare”, a declarat Haiovişin în cadrul Consiliului.

Ucraina a transmis, joi, că este „pregătită” să participe la noile negocieri propuse de Rusia, luni, la Istanbul, dar a solicitat Kremlinului să-i transmită în avans varianta de memorandum care să detalieze condiţiile acesteia pentru o pace durabilă, la fel cum a procedat Ucraina, care a transmis un document asemănător Rusiei şi SUA, pentru a se putea pregăti de viitoarele negocieri.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat „cerinţa” ucrainenilor drept „neconstructivă” şi a declarat că Rusia va prezenta, luni, la Istanbul varianta sa de memorandum, potrivit TASS.

Mai mult, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a declarat pe 28 mai că Rusia nu va oferi SUA versiunea sa a „memorandumului” privind o posibilă soluţionare paşnică a războiului în Ucrainei, conform presei de stat de la Moscova. Zaharova a spus că Rusia „nu are acorduri” cu Statele Unite sau cu alte ţări privind schimbul de documente, afirmaţia sa venind după ce emisarul SUA pentru conflictul din Ucraina, Keith Kellogg, declarase că Statele Unite aşteaptă acest document din partea Rusia, după ce l-au primit, înainte, din partea Ucrainei.

În acest sens, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunţat o nouă „manevră” a Rusiei, acuzând-o că face tot posibilul pentru ca discuţiile să fie „lipsite de sens”. Autorităţile ucrainene consideră că, în acest fel, Rusia nu face decât să tragă de timp pentru a cuceri noi teritorii în Ucraina, unde forţele ruse au început deja - conform serviciilor de informaţii ucrainene - ofensiva de vară.

Poziţiile oficiale ale celor două părţi beligerante par greu de conciliat: Rusia cere, în special, ca Ucraina să renunţe pentru totdeauna la aderarea la NATO şi să îi cedeze cele patru regiuni ucrainene (Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaprojie) a căror anexare o revendică, deşi nu le controlează în totalitate, plus Crimeea (anexată în 2016), ceea ce este inacceptabil pentru autorităţile de la Kiev.