Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, se întâlnește cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, în timp ce UE pregătește noi instrumente de apărare comercială și presează regimul de la Beijing să reducă supracapacitatea industrială, relatează Politico.
Sefcovic îl primește la Bruxelles pe Wang Wentao, având mandatul liderilor UE de a consolida instrumentele de apărare comercială ale blocului european în fața creșterii accelerate a exporturilor din China. În timp ce cele două părți reiau contactele după un impas prelungit, UE vrea să folosească această pârghie pentru a determina China să accepte un dialog cu substanță — fără a declanșa un război comercial total.
Liderii UE, reuniți la începutul acestei luni, au transmis că sunt pregătiți să susțină poziția mai aprigă adoptată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Totuși, Comisia caută o soluție negociată, prin care China să își reducă supracapacitatea industrială și să se bazeze mai mult pe cererea internă.
„Dialogul este important, dar trebuie să producă rezultate”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului, după reuniunea liderilor UE. „Situația din prezent nu mai poate continua”.
Excedentul comercial al Chinei în raport cu UE a ajuns la 360 de miliarde de euro în 2025 și este deja cu 10% peste ritmul de anul trecut. A doua economie a lumii produce acum aproape o treime din toate bunurile fabricate la nivel mondial.
Acest exces de exporturi pune o presiune enormă asupra industriei europene — de la producătorii auto la industria chimică și constructorii de utilaje. Date recente arată că, în aprilie, aproape una din zece mașini cumpărate în Europa aparținea unei mărci chinezești, dublu față de ponderea de acum un an.
Volkswagen, cel mai mare producător auto european, intenționează, potrivit relatărilor, să elimine până la 100.000 de locuri de muncă și să închidă patru fabrici în Germania, pe fondul concurenței chinezești și al costurilor ridicate ale tranziției la vehicule electrice.
Xi Jinping a numit industria prelucrătoare „fundamentul economiei reale” și nu a dat semne că ar intenționa să abordeze ceea ce Occidentul consideră a fi problema producției excedentare și a cererii interne insuficiente din China.
O abordare pe două direcții
Comisia Europeană urmărește o abordare pe două direcții în raport cu China, au declarat pentru Politico mai mulți oficiali anonimi. Prima constă în consolidarea instrumentelor de apărare comercială ale UE. Comisia a făcut deja pași în această direcție, propunând acordarea unui avantaj ofertanților locali în achizițiile publice și excluderea unor giganți tehnologici chinezi, precum Huawei, din rețelele de telecomunicații strategice. Totuși, UE lasă deschisă ușa negocierilor — de aici și vizita la nivel ministerial.
Oficiali chinezi și europeni au discutat, la o reuniune de rang inferior organizată la începutul lunii, despre crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor. Doi oficiali ai Comisiei au spus că executivul european privește favorabil această idee.
Forma pe care ar putea-o lua mecanismul și caracterul său obligatoriu nu au fost încă stabilite. Un precedent dialog economic și comercial la nivel înalt UE-China, lansat în 2008, nu a dus la progrese durabile.
Orice soluție viabilă ar necesita schimbări profunde în relația comercială dintre UE și China, dincolo de simplul dialog. La Bruxelles predomină ideea că China trebuie să înțeleagă că actuala situație nu este sustenabilă și că are de ales între un acord negociat și o confruntare potențial costisitoare.
Sefcovic pregătește deja noi instrumente de apărare comercială, precum un „instrument de diversificare”, care ar obliga companiile europene să aibă cel puțin trei furnizori pentru materiile sau componentele critice, pentru a reduce dependența de China. De asemenea, sunt pregătite noi cote de import pe sectoare, care ar limita concurența externă în industrii precum cea chimică sau producția de mașini-unelte.
Potrivit unui al doilea diplomat european, atunci când von der Leyen și-a prezentat strategia în fața liderilor UE, la Bruxelles, în această lună, nu a exclus activarea Instrumentului anti-coercitiv, așa-zisa „bazooka” comercială a UE, care permite blocului european să restricționeze accesul la piața sa ca răspuns la coerciția economică.
Deși Comisia Europeană a primit un mandat solid pentru a analiza contramăsuri, rămâne de văzut dacă dispune de suficient sprijin din partea statelor membre pentru a le utiliza. Spania, de exemplu, a încercat să atragă investiții chinezești și s-a opus măsurilor de retorsiune. În plus, elaborarea unor noi instrumente ar putea dura luni sau chiar ani.
„Chinezii cred că vom ceda — pe asta pariază”, a declarat un al treilea oficial european, adăugând că UE trebuie să demonstreze Chinei că discuțiile nu pot înlocui acțiunea.
Dincolo de comerț
Marea întrebare este dacă Germania, cea mai mare economie a blocului europeană, va susține o poziție mai dură față de China.
Guvernul de la berlin a ezitat în mod tradițional să adopte o poziție fermă față de China, principalul său partener comercial, însă cancelarul Friedrich Merz a sugerat luna aceasta că China ar trebui să își reevalueze moneda.
Un raport Goldman Sachs publicat în mai a susținut că renminbi-ul este subevaluat cu 20% față de dolarul american. O reevaluare ar face exporturile chinezești mai scumpe și ar crește puterea de cumpărare a gospodăriilor chineze.
Brad Setser, un economist care urmărește de mult timp excedentele externe ale Chinei, a declarat că orice acord serios privind moneda ar trebui negociat la un nivel superior celui al oficialilor comerciali — cu participarea miniștrilor de finanțe, a bancherilor centrali și, în cele din urmă, a liderilor politici.
„Solicitarea fundamentală este ca China să devină mai bogată și să aibă o putere de cumpărare externă mai mare”, a declarat Setser, cercetător principal la Council on Foreign Relations. El a admis că acest lucru ar provoca probabil dificultăți pentru companiile chineze dependente de exporturi, în cazul încetinirii acestora.
Global Times, gazeta de perete a Partidului Comunist Chinez, a criticat apelurile pentru o înțelegere inspirată de Acordul Plaza — pactul din 1985 dintre SUA, Japonia, Germania de Vest, Franța și Marea Britanie, care a urmărit deprecierea dolarului și aprecierea yenului japonez și a mărcii germane. Publicația susține că acel acord a stat la baza deceniilor de stagnare economică a Japoniei.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a convins China să participe la o convorbire cu alte economii importante, înaintea summitului G7 organizat luna aceasta la Evian, în Franța, pentru a discuta despre „dezechilibrele macroeconomice”.
Principalul rezultat al acestei inițiative a fost apelul la o dezbatere în cadrul G20, grup interguvernamental mai larg din care face parte și China și ai cărui miniștri de finanțe și guvernatori de bănci centrale se vor reuni în august. În asemenea forumuri va trebui să aibă loc discuția mai amplă despre reechilibrare, pentru ca reuniunea de luni de la Bruxelles să nu devină doar o nouă rundă de discuții fără rezultate.
Ştiri video recomandate
