„S-ar putea Moldova uni cu România?”, este titlul unui articol publicat de ziarul britanic The Economist, care discută posibilitatea ca Republica Moldova să se reunifice cu România dacă proiectul său de aderare la Uniunea Europeană nu se concretizează până în 2030. The Economist prezintă pe scurt și istoria teritoriului dintre Prut și Nistru și cum acesta s-a unit cu România în 1918, după colapsarea Imperiului Rus.
Jurnaliștii The Economist a făcut referire și la declarațiile recente ale oficialilor de la Chișinău, inclusiv declarația președintei Maia Sandu, care a spus că ar vota „Da” la un ipotetic referendum de reunificare a Moldovei cu România. Și Eugen Osmochescu, viceprim-ministru în guvernul de la Chișinău a vorbit de unire ca fiind „planul B”, dacă aderarea la UE nu se concretizează în timp util.
Despre președintele Nicușor Dan, Economist scrie că este „unionist, la fel ca mulți alți politicieni români”.
„Ar putea Moldova să dispară? S-a mai întâmplat: în 1918, imediat după desprinderea de Imperiul Rus aflat în destrămare, parlamentul Moldovei a votat unirea cu România vecină. Astăzi, țara își propune să adere la Uniunea Europeană până în 2030. Recent, însă, liderii săi au sugerat că, dacă UE îi va bloca aderarea, Moldova s-ar putea uni cu România, care este deja stat membru (...). Cei mai mulți moldoveni vorbesc româna, iar cea mai mare parte a teritoriului țării a aparținut României între 1918 și 1940”, a scris publicația britanică.
Franța ar putea să fie piedică pentru aderarea R. Moldova
Există o posibilitate reală ca Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare pentru aderarea la UE, continuă The Economist. Există, însă, și o posibilitate reală ca euroscepticii francezi să îi blocheze oricum aderarea.
Constituția Franței impune organizarea unui referendum sau aprobarea a trei cincimi din membrii ambelor camere ale parlamentului înainte ca țara să își poată da acordul pentru primirea unor noi state în UE. Este puțin probabil ca R. Moldova să obțină vreuna dintre aceste două variante. În plus, până în 2029, Marine Le Pen, care se opune extinderii UE, ar putea fi președintă. Acest lucru face mai atrăgătoare varianta est-germană: aderarea prin unirea cu un stat vecin.
În România, sondajele indică un sprijin de aproximativ 70% pentru unire, iar în Moldova de circa 40%.
Sprijinul în rândul moldovenilor s-a dublat în ultimul deceniu, spuneIulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, un centru de reflecție, într-o declarație pentru sursa citată. Țara are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori, iar în jur de 850.000 de persoane, inclusiv moldoveni care trăiesc în străinătate, au cetățenie română.
Motivația este mai degrabă pragmatică decât ideologică, deoarece cetățenia le permite să lucreze în UE. Dar tot pragmatismul i-ar putea convinge și să renunțe la independență în schimbul apartenenței la UE și NATO ca parte a României. Între timp, mulți dintre ei votează la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.
Unirea nu se află pe agenda imediată, afirmă Rufin Zamfir, expert român în comunicare. Declarațiile liderilor moldoveni „ar trebui interpretate ca un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării este amânată sau diluată, spune el, „credibilitatea Planului B crește și acesta devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.
Unirea nu ar fi simplă
Unirea nu ar fi simplă. România nu este suficient de bogată pentru a finanța reunificarea așa cum a făcut Germania de Vest. Moldova este săracă și nu controlează Transnistria, o entitate separatistă pro-rusă. Un acord încheiat în 1994 cu găgăuzii, o minoritate pro-rusă, le oferă acestora opțiunea independenței dacă Moldova se va uni vreodată cu România.
Totuși, aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În situația sa actuală, Rusia poate oferi puțin sprijin Transnistriei sau Găgăuziei. Deja, datorită acordului comercial al Moldovei cu UE, 70% din exporturile Transnistriei ajung în Europa. Populația de aproximativ 100.000 de locuitori a Găgăuziei este răspândită în patru enclave separate. Independența într-un teritoriu înconjurat de frontiere ale UE nu ar fi o perspectivă prea atrăgătoare.
„Moldova nu este singurul candidat la dispariție. Majorități extinse din Albania și Kosovo, unde populația este în principal de origine albaneză, susțin unirea celor două țări. Albin Kurti, prim-ministrul interimar al Kosovo, sprijină unirea, însă Edi Rama, prim-ministrul Albaniei, nu. El consideră că problema se va rezolva atunci când ambele țări vor adera la UE. Cei doi lideri se detestă și au alimentat confruntări care au început să divizeze și populațiile celor două țări.
Este puțin probabil, dar nu de neconceput, ca, în următorii zece ani, Moldova să dispară în favoarea unei Românii Mari pentru a obține astfel apartenența la UE. O Albanie Mare este mai greu de imaginat”, mai scriu jurnaliștii de la Economist.
