Uniunea
Europeană şi-a retras, din motive de securitate, personalul, din
partea de nord a provinciei Kosovo, locuită de sârbi şi
rămasă sub autoritatea Belgradului. De la proclamarea
independenţei, în zonă au avut loc, zilnic, manifestaţii de
protest, care au dus şi la incidente violente. O
misiune a Uniunii Europene urmează să preia, de la ONU,
supravegherea instituţiilor din Kosovo. Deocamdată, însă,
Uniunea şi-a retras funcţionarii din zonele controlate de sârbi.
Şeful misiunii subliniază că decizia nu prevesteşte o nouă
secesiune, între albanezi şi sârbi.
"Doresc să fac
apel la sârbii din Kosovo să fie generoşi, să întoarcă
pagina şi să privească înainte spre o colaborare cu noi,
pentru că, aşa cum am mai spus, munca noastră şi proiectul pe
care sperăm să-l realizăm cu guvernul din Kosovo vor fi de mare
folos comunităţii sârbe", a declarat Pieter Feith, şeful
misiunii ONU din Kosovo. Sârbii refuză, însă, să
trăiască în noul stat controlat de albanezi.
Mii de studenţi
sârbi au ieşit şi sâmbătă în stradă la
Kosovska Mitroviţa. Ei au marcat, ca în fiecare zi, ora 12 şi
44 de minute, o aluzie la numărul rezoluţiei ONU care garantează
integritatea teritorială a Serbiei. Pe lângă drapelele
sârbeşti, manifestanţii arborau şi steaguri ale Rusiei,
Greciei, României şi altor ţări care n-au recunoscut
independenţa din Kosovo.
Proteste au avut loc şi în enclavele
mai mici, unde sârbii trăiesc sub protecţia forţelor ONU.
Localnicii de aici sunt şi mai înverşunaţi şi îşi
pun speranţa în Rusia. Demonstraţii în sprijinul
sârbilor au avut loc, de asemenea, în Grecia, dar şi la
Zurich şi Strasbourg. Forţele NATO din Kosovo rămân în
stare de alertă, mai ales la graniţa cu Serbia, unde două posturi
de frontieră au fost incendiate după proclamarea independenţei.
Tensiunea ar putea creşte după identificarea persoanei ucise joi,
în confruntările de la Belgrad. Victima este un student sârb
de 21 de ani, a cărui familie s-a refugiat din Kosovo în 1999,
după bombardamentele NATO.
Antena 3
