Antena 3 CNN a intrat în posesia documentului care arată exact pe ce vrea România să cheltuiască miliardele din programul european SAFE: 15 programe de înzestrare, de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene. Șase dintre contracte merg către gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro.
Programul SAFE (Security Action for Europe), în valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene, este gândit pentru a întări rapid capacitățile de apărare până în 2030. România are alocate circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, care au fost trimise în Parlament pentru aprobare.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat că miza nu este doar achiziția de echipamente, ci și revitalizarea industriei naționale. Planul prevede ca aproximativ 50% din producție să fie realizată local, în puncte strategice precum Mangalia, Mediaș, Brașov, Cugir și Sadu.
Ce cumpără România prin SAFE
Lista include 15 programe majore de înzestrare:
- Transportoare blindate Piranha 5 – 831,2 milioane euro (prima etapă, 139 vehicule dintr-un total de 359), produse în România de GDELS
- Platforme de transport IVECO – 344,4 milioane euro pentru 1.115 camioane în 16 configurații
- Centre de operații tactice pentru apărare aeriană – 160 milioane euro (2 centre), achiziție comună cu Germania
- Vedete de intervenție pentru scafandri – 84 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems)
- Nave de patrulare maritimă – 836 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems), cu producție la Mangalia
- Elicoptere H225M Caracal – 852 milioane euro pentru 12 aparate (Airbus, în parteneriat cu Franța)
- Sisteme Naval Strike Missile – 207 milioane euro (7 sisteme și 48 de rachete, Kongsberg)
- Mașini de luptă ale infanteriei Lynx – 2,598 miliarde euro pentru 232 vehicule (Rheinmetall, producție parțială la Mediaș)
- Sisteme antiaeriene Skynex – 476 milioane euro (7 sisteme, Rheinmetall Italia)
- Sisteme antiaeriene Skyranger 35 – 470 milioane euro (Rheinmetall Italia)
- Radare GM200 (Gap Filler) – 258 milioane euro pentru 12 sisteme (Thales)
- Sisteme antiaeriene IRIS-T – 547,83 milioane euro (3 sisteme, achiziție comună cu Germania)
- Drone de tip loitering (kamikaze) – 147 milioane euro (achiziție comună cu Polonia)
- Sisteme CIWS Millennium – 36 milioane euro (2 sisteme Rheinmetall)
- Muniție calibru 35 mm – 450 milioane euro (peste 400.000 de bucăți)
Pe lângă acestea, România va achiziționa și 34 de sisteme de drone ușoare, care vor fi asamblate integral în țară.
› Vezi galeria foto ‹
Rheinmetall, „marele câștigător” al contractelor
Dacă ne uităm pe cifre, grupul german Rheinmetall este regele acestei liste. Nemții vor gestiona 6 programe din cele 15, cu o valoare de peste 5,6 miliarde de euro.
Poate cea mai bună veste este salvarea Șantierului Naval Mangalia. Nemții vor prelua activitatea șantierului pentru a construi acolo 4 nave (două de patrulare și două pentru scafandri). E un proiect de aproape un miliard de euro care ar putea scoate șantierul din colaps.
Cel mai scump contract este pentru 232 de mașini de luptă Lynx (2,6 miliarde euro). O bună parte din ele vor fi asamblate la Automecanica Mediaș.
Tot de la Rheinmetall vin sistemele de apărare Skynex și Skyranger, care vor proteja cerul României, plus o cantitate uriașă de muniție (peste 400.000 de bucăți).
Ce luăm de la francezi
Al doilea pachet de achiziții, în valoare de aproximativ un miliard de euro, este derulat cu parteneri francezi (Airbus și Thales).
Elicoptere Airbus la Brașov: Se cumpără 12 elicoptere H225M Caracal (852 mil. euro). Planul pe termen lung este ca, după 2030, România să mai cumpere încă 30 de unități, condiționând acest lucru de mutarea liniei de producție Airbus la Brașov.
Sisteme Radar: Thales va furniza 12 radare Ground Master 200 (258 mil. euro) pentru detecția țintelor la înălțimi mici și medii.
Cel mai mare contract SAFE: blindatele Lynx de la Rheinmetall
Cel mai scump program din lista SAFE este cel pentru mașinile de luptă ale infanteriei, atribuit companiei germane Rheinmetall. România va achiziționa, în prima etapă, 232 de blindate Lynx, mai puține decât cele 298 prevăzute inițial, pentru o sumă de aproximativ 2,6 miliarde de euro. Restul de 66 de vehicule ar urma să fie cumpărate ulterior, cel mai probabil din bugetul național, prin contracte separate.
Documentul trimis în Parlament arată că atribuirea s-a făcut prin negociere directă, fără licitație publică, iar compania selectată este Rheinmetall Automecanica Mediaș. Chiar și în aceste condiții, programul rămâne cel mai costisitor din întregul pachet SAFE.
Blindatele Lynx sunt unele dintre cele mai moderne vehicule de luptă din această categorie, echipate cu armură modulară și turele care pot integra tunuri de 30 sau 35 mm, dar și sisteme de rachete antitanc. Pot atinge viteze de până la 70 km/h și au o autonomie de aproximativ 500 de kilometri. Acestea ar urma să înlocuiască vechile MLI-84 „Jderul” din dotarea Armatei României, fiind deja alese și de alte state din regiune, precum Ungaria, unde sunt produse local.
Italienii de la Beretta îi cer lui Miruță „o selecție transparentă”
Cel mai vechi producător de arme din lume, Beretta, a lansat un apel ferm către autoritățile române. Compania italiană solicită o selecție transparentă pentru programul de modernizare a armamentului individual (puști de asalt, pistoale, mitraliere), înainte ca banii din programul SAFE să fie blocați pentru un singur furnizor.
Principalele nemulțumiri și argumente ale Beretta:
Beretta susține că, deși regulamentul SAFE impune proceduri competitive, autoritățile române nu au inițiat nicio licitație formală după adoptarea cadrului legal (OUG 62/2025).
Beretta avertizează asupra candidaturii companiei americane SIG Sauer. Deși aceasta propune o filială locală, Beretta argumentează că SIG Sauer rămâne sub control american (SUA), ceea ce ar putea încălca regulile SAFE privind autonomia strategică europeană.
Italienii subliniază că armele americane sunt supuse regulamentului ITAR, ceea ce înseamnă că România ar avea nevoie de aprobarea Washingtonului pentru orice modificare sau export, contrar scopului SAFE de a elimina dependențele față de țări terțe.
Compania promite transfer integral de tehnologie, producție locală imediată și eliminarea oricărei licențe străine de export, garantând că produsele sunt 100% europene și conforme cu standardele NATO.
Anunțul ministrului Miruță
Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că programul SAFE nu înseamnă doar achiziții militare, ci și o oportunitate importantă pentru industria de apărare din România. O parte semnificativă din bani ar urma să se întoarcă în economie prin producție locală, investiții și transfer de tehnologie.
Oficialul a dat ca exemplu șantierul naval de la Mangalia, care ar putea fi revitalizat prin construcția navelor incluse în program. „Le-am promis angajaților de la Șantierul Naval Mangalia că îl vom salva. De azi în Parlament se știe că obligația de a construi cele patru nave e legată de salvarea șantierului”, a spus Miruță.
Ministrul a explicat și mecanismul prin care ar urma să fie relansată activitatea: „Cei de la Rheinmetall vor intra să preia activitatea șantierului, respectând un parteneriat între statul român și societatea privată. E obligatoriu ca navele să fie făcute acolo, altfel penalitățile sunt mai mari decât valoarea contractului”.
În paralel, Miruță susține că statul încearcă să lege aceste contracte de obligații clare pentru companii, astfel încât România să nu rămână doar un cumpărător de tehnică militară, ci să câștige capacități industriale pe termen lung.
În același timp, ministrul atrage atenția că există și o presiune de timp: dacă proiectele nu sunt aprobate rapid și contractele nu sunt semnate la timp, România riscă să piardă o parte din finanțarea europeană disponibilă prin SAFE.
Ştiri video recomandate
