General în rezervă Virgil Bălăceanu a declarat, luni, la Antena 3 CNN, că dacă Rusia nu-şi atinge obiectivele în războiul din Ucraina, Putin va fi pregătit pentru un al doilea război, tot cu Ucraina. "Fără dar şi poate, el vrea nu numai o slăbire a coeziunii NATO şi excluderea prezenţei militare a NATO în statele care au intrat după 1997, dar vrea în primul rând o slăbire militară a Ucrainei. Pentru că dacă Rusia nu-şi realizează obiectivele în acest război, va fi pregătită şi pentru un al doilea război, tot cu Ucraina, pe modelul cecen", a afirmat generalul Bălăceanu.
În contextul în care, potrivit unor surse citate de The Telegraph, Rusia va încerca să folosească o nouă rundă de negocieri de pace privind Ucraina pentru a obține concesii care să slăbească apărarea NATO, inclusiv la revenirea la graniţele din 1997, care nu includ România, general în rezervă Virgil Bălăceanu a spus că trebuie să ne gândim la Articolul 3 din NATO care prevede ca "fiecare stat să-şi pregătească propriile capabilităţi".
"Trebuie luate în considerare dintr-o perspectivă pe care o intuiam. Cerinţele Rusiei vor fi maximalizate de fiecare dată. Din acel decalog al cerinţelor legate de capitularea militară, economic şi politică a Ucrainei nu s-a renunţat la nimic. Ţinta rămâne, pe de o parte, Ucraina. Nu se mai discută de intrarea Ucraniei în NATO. S-ar putea ca Rusia să se opună intrării şi în UE.
O ţintă predilectă a Rusiei este reducerea drastică a efectivelor militare. Se vorbea pe surse că armata ucraineană să rămână la 80.000 de militari, ceea ce ar însemna o reducere drastică a efectivelor dinainte de invazie”, a declarat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Motive de îngrijorare pentru România
Acesta a explicat că există motive de îngrijorare pentru România care țin inclusiv de o reconfigurare politică în Europa.
„(n.r. - pentru România ar fi motive de îngrijorare?) Aş vorbi de motive de a gândi şi alte măsuri. Eu încerc să conving că acel concept care este atât aplicat în ţările nordice, în ţările baltice, în Polonia, al apărării totale, să fie cel puţin dezbătut şi în România.
Sunt foarte atent la ce ne spune Marine Le Pen, presupunem că va fi preşedintele al Franţei, vrea o retragere din structurile militare ale NATO. Spune tot ea că n-o va face înainte de închiderea războiului. Asta ar însemna să nu mai avem o prezenţă militară a Franţei în România, printr-o decizie a unui stat membru NATO.
Ca atare, trebuie să plecăm în primul rând de la Articolul 3, fiecare stat să-şi pregătească propriile capabilităţi, iar pe de altă parte avem nevoie de aceste forme care sunt bine aplicate pe flancul de N-E, al unui concept al apărării totale.
Astfel vom fi luaţi prin surprindere de o dinamică a securităţii şi a poziţionării statelor inclusiv din interiorul NATO. Ne aşteapă alegeri importante în spaţiul de timp 2027-2030, dincolo de ceea ce ar vrea să realizeze Putin", a declarat generalul Bălăceanu.
Acesta a anunţat obiectivele imediate lui Putin şi a analizat şansele unei întâlniri trilaterale pentru o pace în Ucraina.
Săptămâna trecută, Rusia a acceptat organizarea unor negocieri tehnice trilaterale la Abu Dhabi, luna viitoare, după o pauză îndelungată a discuțiilor mediate de Statele Unite.
Într-un interviu acordat presei de stat, Ușakov a declarat că nu se așteaptă la progrese semnificative în urma reuniunii, pe care a descris-o drept „un test”.
Volodimir Zelenski este pregătit pentru negocieri de pace, însă orice acord trebuie să includă o încetare a focului și garanții de securitate credibile, care să împiedice Rusia să atace din nou.
Rundele anterioare de negocieri nu au reușit să ducă la o încetare a focului, deoarece Putin a cerut în repetate rânduri ca Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, să cedeze teritorii din regiunea Donbas, în estul țării, pe care forțele ruse nu au reușit încă să le cucerească.
Moscova consideră că Donald Trump a acceptat această concesie în numele Kievului atunci când s-a întâlnit cu Putin în Alaska, anul trecut.
„Anterior, după Anchorage, părea că administrația americană ar putea să dicteze anumite lucruri și să oblige Kievul să se conformeze. Dar, până acum, acest lucru nu prea a funcționat”, a declarat Ușakov.
„Asta pentru că nu este suficient să discutăm doar cu Kievul. Trebuie să discutăm cu întreaga Europă, care sprijină pe deplin Kievul”, a mai spus acesta.
Atât oficialii europeni, cât și cei ucraineni au fost de acord că ar fi dispuși să discute despre „contextul mai larg al aranjamentelor de securitate postbelică din Europa” în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi.
Propunerea a fost transmisă de Steve Witkoff, emisar al președintelui american, în timpul unei întâlniri de trei ore cu Putin, desfășurată săptămâna trecută la Sankt Petersburg.
