Miercuri, guvernul american a anunțat că prețurile la energie au șters un an și jumătate de creșteri salariale pentru omul de rând. Vineri, Elon Musk a devenit primul trilionar din istoria lumii, după listarea SpaceX pe bursă. Două zile și două știri. Și un tablou care explică mai bine decât orice sondaj de ce atât de mulți americani spun că economia nu mai lucrează pentru ei, ci împotriva lor, arată o analiză a celor de la The New York Times.
Miercuri, Biroul de Statistică a Muncii a raportat că explozia prețurilor la energie a șters un an și jumătate de creșteri salariale pentru americanul de rând. Vineri, listarea SpaceX pe bursă l-a transformat pe Elon Musk în primul trilionar din istoria lumii.
Această juxtapunere brutală explică de ce tot mai mulți americani spun, în sondaj după sondaj, că nu mai cred că economia funcționează pentru ei. Câțiva oameni se îmbogățesc fabulos, de neimaginat, în timp ce generații întregi de familii se tem că nu vor reuși niciodată să-și cumpere o casă, să crească copii sau să se bucure de o pensie decentă.
Inegalitate
Inegalitatea nu e o noutate în America. Dar explozia averii la vârful piramidei nu are precedent în istoria SUA. La apogeul Epocii de Aur, la sfârșitul secolului al XIX-lea, cei mai bogați câțiva americani dețineau o avere echivalentă cu aproximativ 3% din producția economică anuală a țării, potrivit datelor economiștilor francezi Gabriel Zucman și Emmanuel Saez. Astăzi, averile aceluiași 0,00001% - aproximativ 20 de persoane – reprezintă de patru ori mai mult, adică echivalentul a 12% din producția anuală.
Tabloul pentru celelalte 99% este mai nuanțat. Mai mult de jumătate dintre gospodăriile americane dețin acțiuni, direct sau prin conturi de pensii, ceea ce înseamnă că au beneficiat cel puțin parțial de creșterea record a burselor. Averea familiilor de clasă mijlocie a crescut mai lent decât cea a bogaților în ultimul deceniu, arată datele Rezervei Federale – dar a crescut totuși.
Pentru majoritatea americanilor, însă, „averea” este un concept mai degrabă abstract, legat de casa în care locuiesc și de economiile de pensie pe care speră să nu le atingă cât mai mult timp.
Ceea ce contează cu adevărat, zi de zi, este venitul. Iar ponderea venitului național care ajunge la angajați este în scădere de decenii – și a atins un minim istoric în primul trimestru al acestui an, potrivit datelor Departamentului Comerțului.
Prețurile la energie au șters toate câștigurile salariale
Acum, scumpirile mușcă din nou din salariile oamenilor. Saltul recent al prețurilor la energie – consecință a războiului cu Iranul – a dus rata anuală a inflației la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani în luna mai.
Salariile orare, ajustate cu inflația, au scăzut trei luni la rând, ștergând toate câștigurile înregistrate în primul an de mandat al președintelui Trump. Indicatorii de încredere a consumatorilor s-au prăbușit odată cu creșterea prețurilor la carburanți.
Prețurile petrolului s-au mai temperat în ultimele săptămâni, pe fondul speranțelor că un armistițiu durabil e posibil, și ar putea scădea și mai mult dacă SUA și Iranul ajung la un acord și tancurile petroliere încep să se miște în număr mai mare prin Strâmtoarea Ormuz.
Dar o ușurare la pompă nu va pune capăt anxietății americanilor după ani de șocuri economice succesive. Mai întâi, pandemia de COVID-19 a blocat economii întregi și a lăsat zeci de milioane de oameni fără loc de muncă, cel puțin temporar. Apoi inflația a urcat la cel mai ridicat nivel din patru decenii. De atunci, americanii au îndurat dobânzi mari, tarife vamale și temeri repetate de recesiune.
„Dacă te gândești cum a fost să treci prin COVID, apoi prin inflație, prin neliniște și instabilitate politică, ieși din toate astea întrebându-te: cum mai pot să planific viitorul?”, spune Elizabeth Wilkins, președinta Roosevelt Institute.
Economista Stefanie Stantcheva de la Harvard a constatat că perioadele de inflație ridicată lasă urme pe termen lung asupra atitudinilor economice ale consumatorilor – nu doar din cauza presiunii asupra bugetului, ci și pentru că pare profund nedrept: cei bogați absorb mai ușor prețurile mari, în timp ce gospodăriile cu venituri mici se chinuie.
„Merge mână în mână cu un profund sentiment de inechitate și injustiție”, spune ea.
Inteligența artificială, o nouă sursă de anxietate
Acum americanii se confruntă cu o nouă amenințare: inteligența artificială, despre care liderii din industria tech avertizează că ar putea elimina categorii întregi de locuri de muncă în birouri.
Mulți economiști sunt sceptici față de aceste predicții, dar sondajele arată că mulți angajați sunt îngrijorați de ce va aduce tehnologia pentru carierele lor. Alegătorii din toată țara s-au opus și planurilor de construire a centrelor de date AI în comunitățile lor, invocând impactul asupra facturilor la electricitate, a surselor de apă și a calității aerului.
Prin urmare, nu e deloc surprinzător că publicul se simte inconfortabil cu explozia de avere care a însoțit boom-ul AI. Companiile legate de această tehnologie au alimentat câștigurile recente de pe bursă. Listarea SpaceX de vineri a fost prima dintr-un șir așteptat de oferte publice inițiale gigantice ale companiilor AI.
Pe lângă faptul că l-a transformat pe Musk în primul trilionar din lume, IPO-ul SpaceX urma să creeze mii de noi milionari și câțiva miliardari.
„Mulți dintre magnaților tech care sunt noii super-bogați nu s-au ajutat singuri în această conversație spunând: «Inovația mea o să vă distrugă viața»”, spune Glenn Hubbard, economist la Columbia Business School și fost consilier al președintelui George W. Bush. „Nu e deloc absurd să ne imaginăm o reacție de respingere”.
Hubbard spune că nu vede neapărat o problemă în existența miliardarilor sau chiar a trilionarilor, atâta timp cât oamenii se îmbogățesc prin antreprenoriat și inovație, nu prin corupție sau pile. Dar spune că factorii de decizie ar trebui să ia în serios atitudinile publicului – inclusiv să găsească modalități mai eficiente de a taxa miliardarii și de a împiedica averea extremă să exercite o influență nedorită asupra sistemului politic.
Mulți economiști progresiști susțin însă că averi uriașe precum cea a lui Musk denaturează în mod inerent atât sistemele economice, cât și cele politice.
„E puterea de a influența piețele, de a cumpăra concurenți, de a influența politicile publice”, spune Zucman. „Dacă vrei o economie de piață funcțională, nu e bine să ai prea multă putere concentrată în mâinile celor extrem de bogați. Distorsionează piețele. Distorsionează democrația”.
Dilema AI pentru omul de rând
Boom-ul AI este încă în stadii incipiente, iar unii analiști sunt sceptici că SpaceX și alte companii vor genera profituri care să justifice evaluările astronomice. Dacă au dreptate, prețurile acțiunilor ar putea scădea și statutul de trilionar al lui Musk s-ar putea dovedi efemer.
Dar o astfel de scădere ar avea consecințe și pentru americanii obișnuiți. Investițiile legate de AI au ajutat economia să traverseze o perioadă tulbure; boom-ul bursier a susținut cheltuielile consumatorilor pe măsură ce creșterea salariilor s-a răcit.
Spargerea bulei AI ar pune în pericol milioane de locuri de muncă – de la electricienii care cablează centrele de date până la chelnerii care servesc investitorii bogați în restaurantele de lux. Și ar evapora trilioane de dolari din economiile deținute în conturile de pensii și planurile de economii pentru facultate.
AI poate părea astfel un cerc vicios pentru angajați: dacă tehnologia reușește să remodeleze economia, își pot pierde locurile de muncă. Dacă nu reușește să se ridice la înălțimea așteptărilor, economiile lor de pensie pot dispărea.
„Economia noastră este în mod evident concepută pentru a crea o mână de miliardari și un trilionar”, spune Heather Boushey, fostă consilieră în administrația Biden. „Nu mai e vorba de a crea oportunități și stabilitate pentru majoritate”.