O tranzacție de 345 de milioane de dolari pentru petrol venezuelean s-a transformat într-unul dintre cele mai mari scandaluri corporative din Polonia. Compania energetică de stat Orlen a plătit în avans 230 de milioane de dolari companiei Hannon International, care trebuia să cumpere petrol de la PDVSA, însă o parte importantă din bani a dispărut printr-o rețea de intermediari și tranzacții cu criptomonede, iar petrolierele trimise în Venezuela au rămas săptămâni întregi goale, potrivit Financial Times.
La sfârșitul lui noiembrie 2023, în timpul Marelui Premiu de Formula 1 de la Abu Dhabi, Samer Awad, directorul diviziei elvețiene de tranzacționare a Orlen, i-a cerut tânărului trader Kam Ho „Alex” Tse, fondatorul Hannon International, să-i procure petrol venezuelean. Cei doi mai făcuseră tranzacții împreună.
Awad, în vârstă de 52 de ani, avea experiență în tranzacționarea petrolului din Iran și Venezuela și fusese numit de Orlen în august 2022 primul director executiv al diviziei sale de tranzacționare. Tse, în vârstă de 25 de ani, lucrase în tranzacționarea combustibililor în Hong Kong și în comerțul cu petrol irakian, dar cea mai mare parte a activității sale viza petrolul venezuelean.
În octombrie 2023, SUA relaxaseră timp de șase luni sancțiunile petroliere împotriva Venezuelei, în speranța că Nicolás Maduro va permite alegeri democratice. Sancțiunile impuse în 2019 alungaseră cumpărătorii și afectaseră canalele convenționale de plată, făcând petrolul venezuelean ieftin, dar dificil de cumpărat.
PDVSA solicita tot mai mult plata în avans în USDT, criptomoneda Tether raportată la dolar, care putea fi transferată prin blockchainuri publice, în afara sistemului bancar convențional. Pentru traderii dispuși să-și asume riscuri, relaxarea temporară a sancțiunilor reprezenta o oportunitate de profit.
OTS, divizia de tranzacționare a Orlen lansată pentru extinderea operațiunilor globale și diversificarea aprovizionării Poloniei după invazia Rusiei în Ucraina, avea la dispoziție 600 de milioane de dolari pentru tranzacții.
Pe 29 noiembrie 2023, OTS a semnat cu Hannon un contract pentru aproximativ 6 milioane de barili de Merey 16, principalul sortiment de petrol greu al PDVSA, în valoare de 345 de milioane de dolari. OTS estima un profit de 25-30 de milioane de dolari. Contractul nu menționa criptomonedele și nici intermediarii și prevedea plata în avans a două treimi din sumă. În cinci zile, OTS a transferat către Hannon 230 de milioane de dolari.
Tse trebuia acum să obțină petrolul de la PDVSA și USDT-ul necesar pentru plată. A apelat mai întâi la Vitonicola Mariano, șeful companiei Lexcor Energy, care s-a prezentat drept „agent desemnat al PDVSA”. Hannon a încheiat un contract cu Lexcor, însă compania britanică înregistrată de Mariano avea un istoric de activitate practic inexistent. Lexcor a susținut ulterior că acordul fusese semnat de o entitate venezueleană cu același nume și că documentul semnat de compania britanică nu părea autentic, afirmație contestată de Hannon.
Pentru procurarea USDT, Hannon a apelat la mai multe companii. O firmă de servicii financiare din Dubai i-a furnizat 80 de milioane de USDT, pentru un comision de aproximativ 400.000 de dolari. Apoi, Hannon a trimis 135 de milioane de dolari companiei Horizon Global, dar a primit doar 85 de milioane de USDT, diferența de 50 de milioane făcând acum obiectul unui proces în Dubai. O altă companie, Gold Mar International Trading, a primit 30 de milioane de dolari în decembrie 2023, bani care urmau să fie convertiți în USDT și transferați către PDVSA prin Lexcor. Banii nu au ajuns însă la compania petrolieră venezueleană.
Cele 6 milioane de barili trebuiau livrate în trei etape
În timp ce banii circulau prin Dubai, trei petroliere închiriate de Orlen au ajuns până la jumătatea lui decembrie în apropierea terminalului José, principalul centru de export de petrol al Venezuelei. Cele 6 milioane de barili trebuiau livrate în trei etape, până pe 19 decembrie, însă navele au rămas goale săptămâni întregi, iar Orlen a acumulat costuri de staționare.
Hannon a pus întârzierile pe seama renegocierii prețului de către PDVSA și a prioritizării cumpărătorilor mai mari. Mariano a susținut într-un mesaj că se ocupa doar de transmiterea documentelor către „delsy”, referire la vicepreședinta venezueleană Delcy Rodríguez.
În ianuarie 2024, cu trei luni înainte de expirarea relaxării sancțiunilor, Tse a mers în Venezuela împreună cu un coleg. Cei doi au venit cu stick-uri USB care conțineau sume uriașe în USDT și au închiriat o mașină blindată și bodyguarzi „de teamă să nu fie răpiți”.
Pe 5 ianuarie, colegul lui Tse s-a întâlnit cu José Castillo, de la agenția Synergy, care a spus că poate asigura petrolul. I-a fost înmânat un stick USB cu cheile digitale pentru 60 de milioane de USDT. Ulterior, un oficial venezuelean i-a trimis lui Awad o fotografie care părea să prezinte un program de export PDVSA pentru lunile martie și aprilie, în care trei superpetroliere ale OTS figurau fiecare cu câte 1,9 milioane de barili de Merey 16.
Pe 28 ianuarie, colegul lui Tse i-a dat lui Castillo un alt stick USB, cu 50 de milioane de USDT. Datele de încărcare din program erau însă marcate „TBN” („to be nominated”), iar nicio dată nu a fost stabilită definitiv. Înainte de perioada martie-aprilie, Hannon a pierdut legătura cu Castillo.
Încă 110 milioane de dolari dispăruseră, fără ca petrolul să fie livrat.
OTS și Hannon au încercat apoi să obțină alte produse petroliere venezuelene pentru a reduce suma datorată în cadrul contractului inițial. Pe 10 ianuarie, OTS a respins un milion de barili dintr-un sortiment mai ușor de petrol, după ce a constatat că era puternic contaminat. Pe 26 ianuarie, cele două companii au convenit o tranzacție pentru un milion de barili de păcură, care presupunea din nou plata în USDT.
Între timp, Mariano a returnat aproximativ 21 de milioane de USDT din banii primiți de Gold Mar, după ce Lexcor a acceptat că nu poate asigura petrolul promis. Tse a apelat apoi la un nou broker, Juan Rodríguez de la Consulting Services. Pe 25 februarie, colegul său i-a înmânat lui Rodríguez un stick USB cu acces la 11 milioane de USDT, într-un restaurant din cartierul Las Mercedes.
Două zile mai târziu, conducerea OTS s-a schimbat. Partidul Lege și Justiție (PiS), care guvernase Polonia timp de opt ani, pierduse puterea în favoarea coaliției lui Donald Tusk, iar noul guvern a început reorganizarea companiilor de stat. Daniel Obajtek, care condusese Orlen în perioada PiS, și Awad au fost înlăturați.
Noul director executiv al Orlen, Ireneusz Fąfara, a declarat că a fost surprins de slaba guvernanță internă și de numărul persoanelor „asociate cu politica” din companie. Tranzacția cu Hannon a fost una dintre cele mai alarmante descoperiri.
Pe 8 martie, o navă închiriată de Orlen a încărcat aproximativ 500.000 de barili de păcură la terminalul José, jumătate din volumul prevăzut în contractul cu Hannon. În aceeași zi, Tse a spus că partenerul său i-a mai dat lui Rodríguez un stick USB cu 11 milioane de USDT.
Până pe 20 martie, a doua jumătate a încărcăturii nu apăruse, iar Tse pierduse legătura cu Rodríguez. Potrivit versiunii sale, Hannon dăduse 132 de milioane de dolari către doi brokeri și primise foarte puțin în schimb. Compania spune că alte 54 de milioane de dolari s-au pierdut din cauza comisioanelor pentru criptomonede și a altor încercări de a obține petrol și că nu a păstrat niciun comision. Hannon a spus, de asemenea, că contactele sale din Venezuela i-au recomandat să nu păstreze evidențe ale tranzacțiilor cu criptomonede.
Pe 28 martie, OTS a reziliat contractul inițial, după ce costurile de staționare au crescut, iar fereastra de relaxare a sancțiunilor se apropia de sfârșit.
În interiorul Orlen, tranzacția devenise o criză contabilă și juridică. Înaintea unei întâlniri cu KPMG, pe 4 aprilie, angajaților li s-a cerut să analizeze plata în avans, șansele de recuperare a banilor, eventualele pierderi contabile și fraude, expunerea la sancțiuni și obligațiile privind insolvența în Elveția. O evaluare internă estima șansele de recuperare a banilor de la Hannon la „10%, cu o probabilitate de 50%”.
Costurile de transport au ajuns la 72 de milioane de dolari
Navele Orlen au părăsit în cele din urmă Venezuela. Doar una avea ceva de vândut: aproximativ jumătate din încărcătura de păcură, în valoare de 28,8 milioane de dolari. Potrivit unei estimări interne, costurile de transport pentru contractele cu Hannon au ajuns la 72 de milioane de dolari, peste profitul estimat inițial din tranzacția cu Merey 16.
Guvernul polonez a estimat că Orlen a pierdut cel puțin 1,6 miliarde de zloți, aproximativ 424 de milioane de dolari, incluzând costurile de transport, juridice și alte cheltuieli pe care le atribuie administrării defectuoase.
Mai bine de doi ani mai târziu, Orlen încearcă încă să recupereze cele 230 de milioane de dolari plătite în avans către Hannon. Disputa se află în arbitraj, iar Hannon spune că nu dispune de fondurile necesare.
În paralel, procurorii din Varșovia îi investighează pe foștii directori ai Orlen pentru presupusa „supraveghere necorespunzătoare” a facilității de cash-pooling de 600 de milioane de dolari care finanța tranzacțiile OTS. Obajtek neagă responsabilitatea personală, afirmând că boardul Orlen a acționat colectiv și a aprobat accesul la fondul comun, nu contractele individuale. El nu a fost pus sub acuzare.
Acuzațiile împotriva lui Awad și a foștilor săi colegi de la OTS, pe care aceștia le neagă, nu au fost încă testate în instanță. Awad a fost reținut în Emiratele Arabe Unite în ianuarie 2025, după o notificare Interpol, dar instanțele emirateze au respins cererea Poloniei de extrădare și acesta a fost eliberat.
Rămâne și disputa asupra responsabilității. O persoană familiarizată cu versiunea lui Awad și Hannon susține că încărcarea parțială a păcurii demonstrează că Hannon putea obține produse de la PDVSA și că Merey 16 ar fi putut fi încărcat dacă ar fi existat mai mult timp. Orlen susține însă că Hannon a avut patru luni la dispoziție, a ratat fiecare termen de livrare și nu mai avea nicio perspectivă să finalizeze tranzacția înainte de închiderea ferestrei de relaxare a sancțiunilor.
