Kabul riscă să devină primul oraș modern care rămâne fără apă, iar acest lucru s-ar putea întâmpla încă din 2030, potrivit unui raport recent al organizației nonprofit Prosper Global. Pentru mulți locuitori ai acestei capitale aflate în plină expansiune, momentul a venit deja. Ei sunt printre primii care resimt o criză urbană a apei tot mai gravă, care nu se limitează la Kabul, scrie CNN.
Shazia știe cum este să trăiești într-un oraș mare rămas fără apă, pentru că aceasta este deja realitatea ei. Iar viața în aceste condiții este insuportabilă. Femeia de 34 de ani locuiește în cartierul Khair Khana din Kabul, capitala Afganistanului, împreună cu cei trei copii și soțul ei, care își câștigă cu greu existența ca vânzător ambulant. Familia nu are apă curentă și nici nu își permite să cumpere de la cisternele care, pe străzile orașului, sunt adesea mai numeroase decât mașinile.
În fiecare zi, Shazia și copiii merg la o moschee din apropiere, unde așteaptă aproximativ o oră la coadă pentru a umple gălețile de la o pompă manuală. Apoi se întorc acasă cărând apa. O doare spatele și îi este greu să își pună copiii pe drumuri după școală, dar nu are de ales, spune ea.
Orașe din întreaga lume, de la Corpus Christi, în statul american Texas, până la Teheran, capitala Iranului, se confruntă cu riscul unor crize a apei atât de severe, încât locuitorii se pregătesc pentru "ziua zero": momentul în care apa nu mai curge la robinete în mari părți ale orașului.
Cauzele sunt adesea aceleași, populația crește rapid, iar infrastructura de alimentare cu apă este insuficientă și subfinanțată. Criza climatică agravează situația, aducând temperaturi mai ridicate, secetă și dezechilibre în circuitul apei în natură.
Dintre orașele amenințate de "ziua zero", Kabul s-ar putea afla în cea mai gravă situație. Este unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere, într-o țară extrem de vulnerabilă la schimbările climatice. Afganistanul a trecut și prin decenii de conflicte, iar ajutorul internațional s-a redus drastic după revenirea talibanilor la putere, în 2021.
FOTO: Getty Images
Kabul se îndreaptă spre o "catastrofă umană", avertizează Mohd Faizee, profesor la Institutul pentru Apă, Mediu și Sănătate al Universității Națiunilor Unite. "Mai avem foarte puțin timp la dispoziție."
În căutarea apei
Pe străzile Kabulului, apa este unul dintre principalele subiecte de conversație, spune Mirza Jan, care locuiește în cartierul Taimani. Toată lumea este afectată.
Când familia lui Jan și-a cumpărat casa, în 1990, putea scoate apă cu o găleată dintr-o fântână puțin adâncă. De-a lungul anilor, a fost nevoit să sape mai mult, pentru că seca. Acum, puțul are peste 210 metri adâncime. Lucrările au fost costisitoare și au fost posibile doar datorită banilor trimiși de cei doi fii ai săi, care locuiesc în Statele Unite.
Pe măsură ce rezervele de apă subterană scad, cei care își permit, precum Jan, continuă să foreze tot mai adânc. Ceilalți depind de apa scumpă adusă cu cisternele sau de pompele manuale de la moschei. Niciuna dintre aceste soluții nu poate funcționa pe termen lung. "Se pregătește o catastrofă invizibilă", spune Jan. "Orașul va rămâne în curând complet fără apă".
În mod normal, Kabul nu ar trebui să ducă lipsă de apă. Orașul se întinde într-o vale largă, mărginită de munții din sistemul Hindu Kush-Himalaya.
Vârfurile înalte din partea afgană a acestui vast lanț montan funcționează ca niște rezervoare naturale. Zăpada și gheața ghețarilor, atunci când se topesc, alimentează râul Kabul, care traversează orașul, și refac rezervele subterane. Acestea sunt principala sursă de apă a capitalei și asigură necesarul pentru 80% dintre locuitori. Doar o cincime din populație are acces la apă prin rețeaua de conducte.
În ultimul deceniu însă, nivelul apei subterane a coborât cu aproape 30 de metri, potrivit Prosper Global. Apa este pompată mult mai repede decât se pot reface rezervele, ceea ce produce un deficit estimat la peste 44 de milioane de metri cubi pe an. Aproape jumătate dintre puțurile forate ale orașului au secat. "În multe cartiere, apa s-a terminat deja", spune Faizee.
FOTO: Getty Images
Situația este provocată de creșterea puternică a consumului în locuințe, sere și întreprinderi. Dar contribuie și schimbările climatice cauzate de activitatea umană. Afganistanul a trecut prin șase ani consecutivi de secetă, iar anul trecut a fost unul dintre cei mai grei. Potrivit datelor ONU, la sfârșitul anului trecut, cantitatea de zăpadă a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Între 2014 și 2020, cantitatea de zăpadă a scăzut cu aproape 20%.
Când plouă, suprafețele betonate și asfaltate ale Kabulului împiedică apa să pătrundă în sol și să refacă rezervele subterane. În schimb, aceasta traversează orașul sub forma unor viituri care distrug case, provoacă decese și se scurg mai departe.
Dispariția apei subterane din Kabul nu ar trebui numită "criză", spune Najibullah Sadid, cercetător în domeniul apei și mediului stabilit în Germania și membru al unei rețele de specialiști afgani. În opinia sa, acest cuvânt sugerează o problemă temporară. El preferă expresia "faliment al apei", pentru că "se epuizează o resursă care nu mai poate fi refăcută".
Oamenii săraci ajung să cheltuiască până la 30% din veniturile lor pentru apă
De doi ani, Asadullah Ahmadi cheltuiește cel puțin 150 de afgani, aproximativ 2,35 dolari, pe zi pentru a asigura apa necesară familiei sale de șapte persoane. Suma reprezintă o parte importantă din veniturile lui. Chiar și așa, apa cumpărată este murdară și trebuie fiartă. "Nu putem continua așa și nu știu cât timp ne vom mai permite", spune el.
Lipsa apei vine cu costuri mari. Mulți locuitori ai Kabulului, precum Ahmadi, sunt nevoiți să cumpere apă adusă cu cisternele de companii private. Unele încearcă să îi ajute pe oameni, dar altele urmăresc doar profituri mari, spune Marianna von Zahn, fosta directoare de programe pentru Afganistan a Prosper Global. Aceste firme pompează apa subterană și o revând populației la prețuri umflate.
Cei mai afectați sunt locuitorii care trăiesc deja în sărăcie, spune un reprezentant al ONU aflat în Afganistan. Aceasta este "partea cea mai periculoasă" a situației, avertizează el.
Potrivit estimărilor analiștilor, oamenii săraci ajung să cheltuiască până la 30% din veniturile lor pentru apă. ONU consideră că un cost accesibil al apei ar trebui să reprezinte cel mult 3% din venitul unei gospodării.
Situația este agravată de contaminare. În zone întinse ale orașului, până la 80% din apa subterană este contaminată cu ape uzate sau cu substanțe prezente în mod natural, precum arsenicul. Este "o altă criză ascunsă", spune Jalal Naser Faqiryar, specialist în domeniul apei stabilit în Țările de Jos și fost director general al administrației bazinului râului Kabul.
Locuitorii au puține alternative. Ahmadi se teme că va fi nevoit să își abandoneze locuința. Dar, spune el, "chiar dacă plec, unde pot merge să găsesc apă? Întregul oraș se confruntă cu această problemă".
Unii ar putea părăsi Kabulul, însă lipsa apei afectează multe regiuni ale Afganistanului. Nici plecarea din țară nu este simplă. Iranul și Pakistanul îi trimit forțat înapoi pe afgani, iar în Europa discursul vehement împotriva imigrației le îngreunează și mai mult situația.
"Practic, nu prea au unde să meargă", spune reprezentantul ONU.
FOTO: Getty Images
Proiect blocat după revenirea talibanilor la putere
Barajul Shahtoot, care ar urma să fie construit pe un afluent al râului Kabul, ar putea asigura apă pentru peste două milioane de locuitori ai capitalei. India a acceptat să finanțeze proiectul, dar acesta a fost blocat după revenirea talibanilor la putere, în 2021.
Talibanii susțin că lucrările vor începe în curând, însă construcția nu a fost încă demarată. Proiectul se confruntă și cu opoziția puternică a Pakistanului, care afirmă că barajul ar reduce semnificativ cantitatea de apă pe care o primește din râul Kabul.
Un alt proiect prevede construirea unei conducte de aproximativ 200 de kilometri, care ar aduce apă din râul Panjshir la Kabul pentru două milioane de locuitori. Deocamdată, acesta se află în etapa studiilor și a proiectării.
Chiar dacă proiectele vor avansa, construirea lor ar dura ani. Ar fi necesare și stații de tratare, precum și o rețea adecvată pentru distribuirea apei în locuințe.
Situația apei din Kabul "se îndreaptă spre o criză gravă", admite Matiullah Abid, purtătorul de cuvânt al Ministerului Energiei și Apei din Afganistan. El afirmă că ministerul ia măsuri, printre care construirea unor baraje și a mii de puțuri pentru refacerea rezervelor subterane, precum și controlul consumului comercial de apă. Abid menționează și finalizarea, în 2024, a barajului Shah wa Arous, proiectat să alimenteze 20.000 de gospodării.
Sunt în desfășurare numeroase inițiative pentru rezolvarea problemei, dar "aceste măsuri necesită timp și resurse", adaugă el.
Ceea ce se întâmplă la Kabul arată ce ar putea urma în multe alte orașe, pe măsură ce schimbările climatice pun la încercare sisteme de alimentare cu apă construite pentru condiții foarte diferite.
Pentru locuitorii capitalei afgane, este o nouă traumă care se adaugă celor deja trăite. "Cu ani în urmă, fugeam de bombe și rachete în Kabul", spune Said Agha. "Acum s-ar putea să fim nevoiți să fugim din cauză cp nu avem apă."
