Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a prezentat marți principalele direcții ale propunerii Comisiei Europene pentru reformarea procesului de extindere a Uniunii Europene. Planul include integrarea treptată a statelor candidate, verificări mai stricte, o nouă metodologie de aderare și măsuri tranzitorii pentru a evita blocajele, scrie Euronews.
"Lumea s-a schimbat. Iar extinderea trebuie să se schimbe odată cu ea", a declarat marți, la Zagreb, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, în cadrul Conferinței Ambasadorilor Croației.
În discursul său, Kos a prezentat principalele elemente ale viitoarei revizuiri a politicii de preaderare. Este vorba despre o inițiativă analizată de mult timp, care urmărește să stabilească modul în care ar putea funcționa Uniunea Europeană cu peste 30 de state membre. Comisia Europeană a relansat această discuție înaintea unei reuniuni importante a liderilor UE, programată în octombrie, pentru a recâștiga inițiativa în dosarul extinderii.
Pentru comisarul sloven, Uniunea Europeană se află într-un nou "moment Helsinki", o referire la reuniunea liderilor europeni organizată în capitala Finlandei, care a deschis drumul către marea extindere a UE de după Războiul Rece, când 10 state au aderat la blocul comunitar.
Kos a evidențiat în special progresele rapide ale Muntenegrului, care este considerat statul candidat aflat cel mai aproape de aderare, progresele Albaniei în îndeplinirea unor criterii importante privind statul de drept, evoluțiile tehnice semnificative înregistrate de Ucraina și Republica Moldova, precum și votul Islandei pentru reluarea procesului de aderare.
"Comisia își va prezenta ideile despre modul în care Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pe măsură ce țările candidate se apropie de finalul negocierilor de aderare", a declarat Kos. "În opinia mea, trebuie să abordăm patru probleme pentru a ajunge la un consens la cel mai înalt nivel și pentru a putea primi noi state membre."
Reforme interne
În opinia comisarului european pentru extindere, o Uniune Europeană mai mare va avea nevoie de reforme importante pentru a putea continua să ia decizii și să se adapteze rapid în perioade de criză.
Kos susține că modificările privind procesul decizional și structura instituțiilor europene ar putea fi introduse fără schimbarea tratatelor UE. O astfel de revizuire ar presupune negocieri îndelungate și un proces de ratificare dificil de anticipat în statele membre.
"Ar trebui să folosim această posibilitate pentru a face procesul decizional mai simplu și mai flexibil. Acest lucru ar putea însemna și reducerea numărului de domenii în care un singur stat membru poate bloca deciziile tuturor celorlalte state. Ar putea însemna, de asemenea, instituții mai mici", a spus Kos.
Ea a menționat și mecanismul cooperării consolidate, un instrument juridic care permite unui grup mai restrâns de state membre să avanseze cu o inițiativă atunci când celelalte țări nu sunt pregătite să participe. Acest mecanism a fost folosit, printre altele, în cazul acordului Schengen și al monedei euro.
Garanții democratice
Un alt element important prezentat de comisarul european este consolidarea garanțiilor existente pentru a împiedica noile state membre să renunțe ulterior la standardele democratice și la principiile statului de drept. Ideea a fost susținută anterior de cinci dintre statele fondatoare ale UE, care au invocat experiența Ungariei în timpul guvernării lui Viktor Orban.
"Trebuie să mergem un pas mai departe. Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni. Nici astăzi, nici peste 10 sau 20 de ani. Experiența recentă ne-a arătat că ar putea fi necesare garanții mai puternice pentru a preveni și, dacă este nevoie, pentru a corecta încălcările principiilor și valorilor fundamentale ale Uniunii", a declarat Kos.
Propunerea este însă controversată, deoarece ar putea intra în conflict cu principiul de bază al UE potrivit căruia toate statele membre trebuie tratate în mod egal. În acest caz, există riscul apariției unor state membre de rang secund.
Ambasadorul Muntenegrului la UE, Petar Marković, a declarat pentru Euronews că Podgorica ar susține astfel de garanții, cu condiția ca acestea să se bazeze pe criterii obiective și să fie evaluate de la caz la caz.
"Astfel de măsuri sunt obligatorii, nu doar de dorit. Sunt esențiale pentru a construi încrederea și unitatea în interiorul Uniunii și pentru a accepta noi membri", a adăugat Kos, sugerând că garanțiile mai puternice ar putea contribui și la simplificarea procesului de ratificare.
Noua metodologie de extindere
Mai multe state membre ale UE, în special Franța și Germania, au propus și ele revizuirea metodologiei de extindere, în special prin introducerea unei "integrări treptate", care ar permite statelor candidate să obțină beneficii concrete înainte de a deveni membre cu drepturi depline.
"Extinderea UE trebuie să evolueze pentru a răspunde realităților actuale", a spus Kos. Ea a subliniat că, în timp ce procesul de aderare poate dura zeci de ani, adversarii UE ar putea exploata această perioadă de incertitudine și ar putea exercita presiuni politice pentru a bloca procesul.
"Trebuie, prin urmare, să renunțăm la logica «totul sau nimic» în procesul de extindere. Avem nevoie de o abordare mai bine structurată pentru a acoperi timpul pe care nu îl mai avem. Trebuie să găsim modalități mai ambițioase de integrare treptată", a declarat ea.
Necesitatea de a regândi metodologia de extindere este legată în mare măsură de începerea procesului de aderare al Ucrainei. Capitalele europene se tem că o eventuală formă de aderare la UE și garanții de securitate ar putea face parte dintr-un viitor acord de pace cu Rusia, pentru a ancora ferm Ucraina în Europa.
Kos a precizat că statele candidate beneficiază deja de unele avantaje înainte de aderare, precum posibilitatea de a se alătura Zonei Unice de Plăți în Euro (SEPA) și conectarea la rețeaua energetică a Uniunii Europene. "Acestea sunt pași pozitivi. Dar nu sunt suficienți", a adăugat ea.
Măsuri tranzitorii
În cele din urmă, comisarul european pentru extindere a subliniat că Bruxelles-ul trebuie să înțeleagă impactul pe care noii membri îl vor avea asupra statelor care fac deja parte din UE și să protejeze interesele Uniunii în fața eventualelor riscuri.
"Avem experiență în ceea ce privește măsurile tranzitorii de amploare, care pot asigura integrarea fără probleme a noilor membri. Trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că bugetul UE poate continua să finanțeze prioritățile noastre", a adăugat ea.
Modul în care noile state membre ar trebui incluse în bugetul Uniunii este deja un subiect de dispută între guvernele europene. Problema complică și mai mult negocierile, deja tensionate, privind următorul Cadru Financiar Multianual al UE.
