Guvernul lui Putin se află în fața unei crize bugetare majore, în condițiile în care războiul din Ucraina epuizează cu viteză vistieria regimului Putin, iar veniturile din petrol și gaze au scăzut brusc în această perioadă. Guvernul rus a început să găsească căi de ieșire din criză, inclusiv prin creșterea impozitelor. Rusia a acumulat un deficit de peste 14 trilioane de ruble în cei trei ani și jumătate de război.
După cum relatează presa din rusă, conform The Moscow Times, citând surse apropiate Kremlinului, cea mai probabilă opțiune este a doua creștere a TVA-ului în ultimii 7 ani. Până în 2019, aceasta era de 18%, acum este de 20%, iar acum oficialii iau în considerare creșterea acesteia la 22%, a declarat una dintre sursele citate.
„Impozitele vor fi cu siguranță majorate”, altfel gaura din buget nu va fi acoperită, explică sursele publicației. Guvernul ia în considerare și posibilitatea creșterii impozitului pe profit și a impozitului pe venitul persoanelor fizice. Cu toate acestea, acestea au fost deja majorate literalmente în acest an: impozitul pe profit de la 20% la 25%, iar pentru IPP a fost introdusă o scală progresivă cu o cotă maximă de 22%.
Această reformă fiscală, conform calculelor ministerului finanțelor din Rusia, trebuia să aducă 3,6 trilioane de ruble în buget în acest an și 17 trilioane pe parcursul a 6 ani. Dar acest lucru nu a fost suficient pentru buget, care direcționează 40% din totalul cheltuielilor pentru armată și achiziții de arme. Până la sfârșitul lunii august, deficitul a ajuns la 4,2 trilioane de ruble.
Creșterea TVA-ului, impozitul de bază care este încorporat în costul tuturor bunurilor vândute în țară și care asigură bugetului fiecare a treia rublă de venit, va aduce guvernului aproximativ 1 trilion de ruble anul viitor, conform analizelor sursei citate.
Potrivit surselor publicației, se poate face o excepție de la creșterea cotei TVA pentru categoriile de bunuri social importante, dar, în general, nu există alternativă la creșterea poverii fiscale. „Taxele sunt mai bune decât tipărirea banilor”, a explicat sursa citată.
Încă nu există o decizie finală, mai spun sursele publicației, deși timpul se scurge: până la sfârșitul lunii septembrie, guvernul trebuie să prezinte Dumei un proiect de buget pentru 2026. Săptămâna trecută, Vladimir Putin a cerut creșterea veniturilor trezoreriei fără a majora taxele. Ministrul rus al finanțelor, Anton Siluanov, a promis, în iunie, că condițiile fiscale nu se vor schimba în următorii 6 ani.
Potrivit autorităților, până la sfârșitul lunii august, în bugetul Rusiei se formase o „gaură” de 4,2 trilioane de ruble - de 150 de ori mai mare decât la aceeași dată cu un an înainte (28 de miliarde de ruble).
Din cauza rublei puternice și a scăderii prețurilor petrolului, veniturile din materiile prime au scăzut cu 20% în 8 luni, iar creșterea generală a veniturilor bugetare practic s-a oprit (+3%). Cheltuielile au crescut cu 21,1%, la 27,92 trilioane de ruble.
Deficitul bugetar federal acumulat pe 12 luni a ajuns la 7,64 trilioane de ruble. Bugetele regiunilor (cu 400 de miliarde de ruble în șase luni), precum și Fondul Social și Fondul de Asigurare Medicală Obligatorie (cu 237 de miliarde de ruble ) au intrat în deficit.
Autoritățile nu intenționează să reducă cheltuielile militare în 2026, care se apropie de pragul de 30 de trilioane de ruble de la începutul invaziei Ucrainei, a declarat anterior pentru Reuters o sursă apropiată guvernului. Potrivit acestuia, bugetul militar ar putea scădea din 2027 dacă faza activă a ostilităților se încheie, dar nu se așteaptă o reducere la nivelurile care erau „înainte de SVO”.
Veniturile Rusiei din petrol s-au prăbușit
Veniturile Rusiei din vânzările de petrol au scăzut la cel mai redus nivel de la începutul războiului, pe fondul excedentului de pe piaţa mondială, se arată într-un raport publicat, joi, de Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), care se aşteaptă la o continuare a producţiei excedentare, chiar dacă cererea va creşte în 2025, transmit Reuters şi site-ul unn.ua, citate de Agerpres.
Piaţa petrolieră globală se confruntă cu fluctuaţii semnificative, iar veniturile Rusiei de pe urma exporturilor de ţiţei sunt afectate, apreciază analiştii.
Conform raportului IEA, livrările globale de petrol au atins nivelul record de 106,9 milioane barili pe zi (bpd) în august, în timp ce OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii), inclusiv Rusia, au redus producţia, iar alţi producători operează la capacitate maximă.
În statele dezvoltate cererea a crescut uşor, pe fondul cotaţiilor mai scăzute la ţiţei, dar creşterea consumului rămâne lentă în ţările în curs de dezvoltare. Ca rezultat, consumul total de petrol în 2025 va rămâne aproape nemodificat.
Luna trecută, cotaţia barilului de ţiţei Brent de dolari a scăzut la 67 de dolari, aproape de nivelul din iulie. Deşi sancţiunile impuse Rusiei şi Iranului reduc exporturile acestor ţări, excedentul de pe piaţă şi nivelul ridicat al activităţii de rafinare menţin preţurile relativ scăzute.
În 2025, producţia globală de petrol ar urma să crească la 107,9 milioane barili pe zi, o mare parte venind de la ţările din afara OPEC+. În acelaşi timp, OPEC+ intenţionează să majoreze gradual producţia.
„Piaţa petrolului evoluează în diverse direcţii, potenţialul reducerii aprovizionării, în urma noilor sancţiuni impuse Rusiei şi Iranului, venind în contextul deciziei OPEC+ de a majora livrările şi a perspectivei unui echilibru pe piaţa petrolului”, se arată în raportul lunar al IEA. Organizația se aşteaptă ca livrările de petrol pe plan mondial să crească anul acesta mai mult decât se estima iniţial.
IEA se aşteaptă ca producţia să crească cu 2,7 milioane barili pe zi, la 105,5 milioane barili pe zi, anul acesta. Anterior organizația prognoza o creştere cu 2,5 milioane barili pe zi.
De asemenea, aprovizionarea va continua să crească în 2026, cu 2,1 milioane barili pe zi, la 107,9 milioane barili pe zi.
Ştiri video recomandate
