Un studiu recent atrage atenția asupra unor riscuri pentru sănătate asociate consumului de banane cultivate în zone afectate de un dezastru minier major petrecut în Brazilia în urmă cu un deceniu. Cercetarea a analizat efectele asupra sănătății ale consumului de banane, manioc și cacao cultivate în Linhares, o localitate situată în estuarul râului Doce, în statul Espírito Santo.
Solurile din această regiune au fost contaminate cu deșeuri provenite din exploatarea minieră a fierului, după prăbușirea barajului de decantare Fundão, în statul vecin Minas Gerais, în noiembrie 2015. Accidentul a dus la acumularea masivă de reziduuri miniere în soluri, ape și ecosisteme agricole, scrie SciTechDaily.
Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători în geochimia solului, inginerie de mediu și sănătate publică de la Universitatea din São Paulo (USP), Universitatea Federală din Espírito Santo (UFES) și Universitatea din Santiago de Compostela.
Metale toxice în sol și plante
Analizele au arătat că solurile conțin niveluri ridicate de cadmiu, crom, cupru, nichel și plumb, elemente asociate oxizilor de fier, principala componentă a deșeurilor miniere. Potrivit cercetătorilor, aceste substanțe sunt absorbite de plante și se pot acumula în părțile comestibile, ajungând astfel în lanțul alimentar.
Rezultatele indică faptul că bananele cultivate în aceste soluri contaminate pot reprezenta un risc pentru sănătate, în special cea a copiilor cu vârsta de până la șase ani.
De la dezastru ecologic la problemă de siguranță alimentară
„Studiem efectele prăbușirii barajului de ani de zile. Am recoltat primele probe la doar șapte zile după accident și am realizat imediat că există un risc iminent de contaminare a plantelor, solului, apei și peștilor. Întrebarea a fost dacă această contaminare ajunge să afecteze sănătatea umană”, explică Tiago Osório, agronom și profesor la Facultatea de Agricultură Luiz de Queiroz din cadrul Universității din São Paulo.
Într-un articol publicat în revista Environmental Geochemistry and Health, cercetătorii descriu mecanismele prin care elementele potențial toxice ajung din sol în plante și sunt stocate în țesuturile comestibile.
Studiul face parte din teza de doctorat a cercetătoarei Amanda Duim, realizată cu sprijinul FAPESP. Lucrarea sa a generat deja șapte articole științifice internaționale și a fost recompensată în 2025 cu Premiul USP pentru Sustenabilitate și Premiul CAPES al Ministerului Educației din Brazilia.
Cum ajung metalele din sol în fructe
Amanda Duim explică faptul că cercetarea leagă direct riscurile pentru sănătate de modul în care metalele migrează din solul contaminat către plante. „Conținutul de oxizi de fier din sol se reflectă în conținutul acestora din plante. Am analizat traseul elementelor din sol în apă și apoi din apă în plante, inclusiv în frunze și fructe”, spune ea.
Pentru a determina concentrațiile exacte, cercetătorii au analizat separat rădăcinile, tulpinile, frunzele și fructele decojite, folosind proceduri de uscare, măcinare și dizolvare chimică, pentru a calcula cantitatea de metale exprimată în miligrame pe kilogram de biomasă uscată.
Riscuri diferite, în funcție de cultură
În cazul bananelor și al maniocului, majoritatea metalelor toxice s-au acumulat în părțile subterane ale plantelor, precum rădăcinile și tuberculii. La cacao, însă, niveluri ridicate au fost identificate în părțile aeriene, tulpini, frunze și fructe.
Mai mult, concentrațiile de cupru și plumb din pulpa de cacao au depășit limitele stabilite de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
Copiii, cei mai vulnerabili
Pe baza acestor rezultate, echipa a realizat o analiză de risc pentru consumul de banane, manioc și cacao, evaluând separat expunerea copiilor sub șase ani și a adulților. Indicatorii utilizați au fost coeficientul de risc (RQ), indicele de risc (RI) și indicele total de risc (TRI). Pentru ca riscul să fie considerat scăzut, valoarea TRI trebuie să fie sub 1.
Deși pentru adulți valorile au rămas sub pragul de risc, în cazul copiilor, indicele total de risc pentru consumul de banane a depășit valoarea 1, indicând posibile efecte negative asupra sănătății. Principalul factor a fost concentrația ridicată de plumb, dar și nivelul crescut de cadmiu peste recomandările FAO.
Expunerea îndelungată la plumb, chiar și în doze mici, este asociată cu afectarea ireversibilă a dezvoltării neurologice, scăderea coeficientului de inteligență, probleme de atenție și tulburări de comportament, avertizează cercetătorii.
Posibile riscuri pe termen lung
Specialiștii avertizează că, pe termen lung, consumul constant de alimente cultivate pe soluri contaminate poate avea efecte cumulative. „Având în vedere speranța de viață de aproximativ 75 de ani în Brazilia, există și un potențial risc carcinogen, prin afectarea directă sau indirectă a ADN-ului”, explică Tamires Cherubin, cercetătoare în domeniul sănătății și coautoare a studiului.
Aceste modificări pot crește riscul apariției unor tipuri de cancer care afectează sistemul nervos central, tractul gastrointestinal sau sistemul hematologic, în funcție de capacitatea organismului uman de a absorbi și metaboliza aceste substanțe din mediul înconjurător.
Ştiri video recomandate
