Oamenii de știință cred că au găsit o explicație pentru misterioasele „clătite” uriașe de pe Venus, formațiuni circulare și plate, de zeci de kilometri, care s-au format din lavă. Noile cercetări arată că nu doar lava vâscoasă e responsabilă, ci și faptul că scoarța planetei se deformează ușor, ca o coajă de portocală.
Venus este acoperită de peste 1.600 de vulcani sau structuri vulcanice, dar unele dintre cele mai interesante sunt aceste „clătite uriașe” sau „domuri de lavă”: formațiuni circulare, întinse pe zeci de kilometri, dar înalte de doar câteva sute de metri, ca niște versiuni turtite ale vulcanului Mauna Loa din Hawaii, scrie Live Science.
Studiul sugerează că nu doar tipul de lavă contează
O ipoteză este că ele se formează din lavă foarte vâscoasă, care curge extrem de lent și se răspândește sub propria greutate. În cele din urmă, lava se oprește și se solidifică, formând aceste domuri late și plate.
Dar noul studiu sugerează că nu doar tipul de lavă contează. Madison Borrelli, cercetătoare postdoctorală la Georgia Institute of Technology și autoarea principală a studiului, a explicat că un element adesea neglijat este flexibilitatea scoarței superioare a planetei Venus.
Suprafața planetei se comportă, în anumite zone, ca o coajă de portocală: când e apăsată de o greutate mare, se formează o adâncitură, iar marginile se ridică. Dacă și în cazul domurilor de lavă apare această „încrețire” a scoarței, ar trebui să observăm în jurul lor o zonă ușor bombată, iar un studiu din 2021 a descoperit exact aceste semne la aproximativ 20% dintre formațiunile analizate.
Pentru a testa teoria, cercetătorii s-au concentrat pe un singur dom pentru care aveau date detaliate: Narina Tholus, o formațiune lată de 88,5 km aflată pe marginea unei structuri uriașe, numită Aramaiti Corona. Folosind date topografice obținute de sonda Magellan, care aparține NASA, în anii 1990, echipa a creat un model virtual al domului și a simulat cum s-ar forma lava pe o scoarță flexibilă, comparativ cu una rigidă.
Rezultatul? Modelele create pe o scoarță „elastică” semănau mult mai bine cu forma reală a domurilor de pe Venus, cu vârfuri plate și margini abrupte. În plus, aceste modele prezentau și semnele distinctive ale încrețirii scoarței, exact ca în cazul real al domului Narina Tholus.
Concluzia cercetătorilor este că flexibilitatea scoarței Venus joacă un rol esențial în formarea acestor structuri ciudate.
Ştiri video recomandate
