Oamenii de știință au descoperit un imens "depozit de ADN" străvechi de la diverse viețuitoare, printre care și mamuți lânoși, în excrementele fosile de veverițe, conservate în permafrostul canadian, arată un studiu publicat marți în jurnalul științific Nature Communications, citat de Agerpres.
ADN-ul, identificat în vizuini care au fost închise ermetic în mod natural, datează dintr-o perioadă situată în trecut acum 700.000 până la 3.000 de ani.
Materialul genetic oferă o perspectivă rară asupra evoluției speciilor de-a lungul mileniilor în Yukon, un vast teritoriu sălbatic din nord-vestul Canadei.
Pe lângă ADN-ul de mamut lânos, cercetătorii au descoperit material genetic provenind de la lupi, bizoni, cai, un ghepard și sute de plante.
Cercetătorii scormonesc excrementele veverițelor din trecut: O muncă mai puțin atractivă, dar rezultatele sunt spectaculoase
Cercetarea excrementelor de veveriță poate părea "mai puțin atractivă" în comparație cu aducerea la lumină a colților de mamut, a declarat pentru AFP Tyler Murchie, cercetător în paleogenomică la Universitatea McMaster din Canada și autor principal al studiului.
Însă "cantitatea spectaculoasă" de informații pe care o conțin aceste excremente sugerează că ele constituie o modalitate mult subestimată pentru o mai bună cunoaștere a trecutului îndepărtat al planetei, a adăugat el.
Inițial, oamenii de știință intenționau să studieze doar microbiomul veverițelor.
Ulterior, ei au descoperit o "biodiversitate cu adevărat surprinzătoare de organisme", datorită "comportamentului natural de arhivist" al acestor rozătoare.
Studiu: Veverițele strângeau în vizuini tot ce se putea mânca, inclusiv resturi provenind de la animale
Potrivit oamenilor de știință, veverițele terestre arctice din genul Spermophilus erau active doar patru luni pe an și își petreceau restul timpului în hibernare.
"În scurta lor perioadă de veghe, ele trebuiau să iasă și să mănânce cât de mult puteau", a explicat cercetătorul.
Astfel, veverițele își umpleau vizuina cu nuci, semințe, frunze, oase, blană și alte resturi provenind de la animale, adică, practic, cu orice găseau și putea fi mâncat.
Cu timpul, creșterea permafrostului - un strat de sol înghețat permanent - a sigilat definitiv anumite vizuini, oferind cercetătorilor din prezent o adevărată "capsulă a timpului".
Cercetătorii au descoperit chiar și un mic exemplar de veveriță din această specie, intact, perfect conservat în gheață.
"Pur și simplu adormise pentru restul sezonului și nu s-a mai trezit niciodată", a explicat Tyler Murchie.
Autorii studiului au reconstituit 18 genomi mitocondriali, dintre care șase de la mamuți lânoși care au trăit în perioade diferite.
Este vorba despre genomi transmiși exclusiv pe cale maternă, ceea ce permite urmărirea liniilor ancestrale.
Procedura constă în asamblarea, cu ajutorul computerelor, a unor fragmente de ADN, ca piesele unui puzzle.
O companie americană a promis să readucă la viață mamutul lânos
Colossal, o companie americană de biotehnologie, și-a anunțat recent intenția de a readuce la viață mamutul lânos, o specie dispărută în urmă cu 4.000 de ani.
Însă mai mulți experți și-au exprimat scepticismul, considerând că animalul obținut ar semăna mai mult cu un elefant asiatic modificat genetic.
Colossal ar putea utiliza datele genetice descoperite de echipa lui Murchie, care vor fi puse la dispoziția publicului.
"Această companie are atât de mult ADN la dispoziție - genomi întregi proveniți de la diferite organisme - încât descoperirile noastre vor fi, cu siguranță, doar o picătură în ocean", a estimat cercetătorul, care nu colaborează cu Colossal.
Echipa sa lucrează în prezent la un alt studiu care va detalia datele prelevate din ADN-ul descoperit în excrementele de veverițe despre evoluția mamutului lânos, iar, potrivit cercetătorului, concluziile se arată "extrem de interesante".
Ştiri video recomandate
