Gaura neagră masivă aflată în centrul unei galaxii din constelația Fecioarei s-a "trezit", generând jeturi de raze X la intervale aproape regulate, fenomen ce îi intrigă pe astronomi, transmite Agerpres, care citează un studiu de specialitate publicat vineri.
Situată la 300 de milioane de ani-lumină de Terra, galaxia SDSS1335+0728 a făcut până de curând obiectul unei atenții reduse din partea astronomilor.
Însă la sfârșitul anului 2019 ea a început brusc să strălucească cu o luminozitate deosebită.
În februarie 2024, o echipă condusă de Lorena Hernandez-Garcia, de la Universitatea Valparaiso din Chile, a început să observe jeturi de raze X la intervale aproape regulate.
Acele jeturi de raze X semnalau că gaura neagră din constelația Fecioarei se află în proces de "trezire".
Today in 2019, scientists released the first image of black hole, captured by the Event Horizon Telescope. It shows Messier 87’s supermassive black hole in the Virgo galaxy cluster, 55 million light-years away. pic.twitter.com/6H5fdhkwsM
— National Air and Space Museum (@airandspace) April 10, 2025
Găurile negre pot lua o pauză
Majoritatea galaxiilor, inclusiv Calea Lactee, au în centrul lor o gaură neagră masivă. Acest obiect cosmic este invizibil prin definiție, fiind atât de dens încât forță sa gravitațională împiedică până și lumina să evadeze.
Atunci când o stea are "ghinionul" să se apropie prea mult de gaura neagră, ea este literalmente sfâșiată: materia care o compune se dislocă, apoi se rotește foarte repede în jurul găurii negre, formând un disc de acreție, înainte ca o parte din el să fie înghițit pentru totdeauna.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de "ruptură prin efect de maree".
Însă o gaură neagră poate trece și prin faze lungi de inactivitate, în timpul cărora nu atrage materie cosmică în mod activ și nu se detectează nicio radiație în jurul ei.
Gaura neagră din constelația Fecioarei, reclasificată drept nucleu galactic activ
Regiunea strălucitoare şi compactă din centrul galaxiei SDSS1335+0728 este de acum clasificată ca un nucleu galactic activ, supranumit "Ansky".
"Acest eveniment rar ne oferă posibilitatea de a observa comportamentul găurii negre în timp real, folosind telescoape spatiale cu raze X precum XMM-Newton (al Agenției Spatiale Europene, ESA) şi NICER, Chandra şi Swift, ale NASA", a explicat Lorena Hernandez-Garcia într-un comunicat care însoțește studiul publicat în revista Nature Astronomy.
Jeturile de raze X de scurtă durată emise în apropierea masivului obiect cosmic sunt cunoscute sub denumirea de "erupţii cvasi-periodice", QPE.
"Încă nu înțelegem ce le provoacă", a recunoscut specialista chiliană în astronomie.
Ipoteza actuală este că QPE-urile sunt asociate cu discuri de acreție formate ca urmare a "rupturilor prin efect de maree".
Însă niciun semn de distrugere a unei stele nu a fost detectat în câmpul gravitațional al găurii negre, iar erupțiile lui "Ansky" au caracteristici neobișnuite.
Jeturile energetice din constelația Fecioarei, mai lungi și mai puternice decât s-a observat în trecut
Ele sunt "de zece ori mai lungi și de zece ori mai strălucitoare" decât QPE-urile tipice, a explicat Joheen Chakraborty, membru al echipei care a realizat studiul şi doctorand la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite.
"Fiecare dintre aceste erupții eliberează de o sută de ori mai multă energie decât am observat în alte locuri din spațiu. De asemenea, ele au cea mai lungă frecvență observată vreodată, de aproximativ 4,5 zile. Acest lucru împinge modelele teoretice la limitele lor şi pune sub semnul întrebării ideile existente cu privire la generarea acestor jeturi de raze X", a adăugat Chakraborty în comunicatul de presă care însoțește studiul.
Fenomenul atipic i-a determinat pe autorii cercetării să ia în considerare şi alte ipoteze. Potrivit acestora, discul de acreție din galaxia SDSS1335+0728 s-ar fi putut fi forma din gaze capturate de gaura neagră în vecinătatea sa.
În acest scenariu, jeturile de raze X ar proveni de la șocurile extrem de puternice din disc, cauzate de un mic obiect ceresc care trece prin acesta în mod repetat.
Ipoteză revoluționară: un corp cosmic orbitează în jurul găurii negre și îi străbate periodic discul de la limita orizontului de evenimente
"Imaginați-vă o stea care se rotește în jurul găurii negre pe o orbită înclinată față de disc.
Steaua traversează discul de două ori pe orbită, fără ca forța gravitațională să fie suficient de puternică pentru a o atrage înăuntru", a explicat Norbert Schartel, directorul Departamentului științific al telescopului XMM-Newton al ESA.
"Suntem încă în punctul în care avem mai multe modele teoretice decât date concrete despre QPE-uri.
Avem nevoie de mai multe observații pentru a înțelege ce se întâmplă", a adăugat Erwan Quintin, unul dintre colegii săi de la Agenția Spațială Europeană.
Ştiri video recomandate
