Spania și Portugalia, privite pe hartă, par un colț solid și de neclintit al Europei. Cu toate acestea, potrivit unor cercetări recente, întreaga Peninsulă Iberică se rotește lent în sensul acelor de ceasornic, împinsă de coliziunea a două plăci ale scoarței terestre. Mișcarea nu poate fi percepută de oameni, dar, pe termen foarte lung, remodelează discret regiunea, potrivit ecoticias.com.
Geologul Asier Madarieta-Txurruka de la Universitatea din Țara Bascilor, care a coordonat studiul, a legat această rotație lentă de modul în care plăcile tectonice africană și eurasiatică se comprimă la sud de Iberia. Folosind zeci de ani de date seismice și măsurători prin satelit, echipa a urmărit deformările scoarței dintre sudul Spaniei și nord-vestul Africii și a concluzionat că forțele rezultate determină rotirea peninsulei.
Ce înseamnă, de fapt, rotirea unei peninsule
Peninsula nu se învârte ca un titirez și nu parcurge un cerc complet într-o viață de om. În schimb, blocul tectonic pe care se află Spania și Portugalia se rotește extrem de lent, într-un ritm detectabil doar cu instrumente foarte sensibile. Pe parcursul sutelor de mii sau milioanelor de ani, însă, această mișcare minusculă poate deplasa țărmuri și lanțuri muntoase pe distanțe considerabile.
Mișcarea plăcilor tectonice poate fi imaginată ca o coajă crăpată care plutește pe un strat mai adânc, gros și lent curgător. Această coajă este împărțită în plăci mari ce poartă continentele și oceanele și care se deplasează unele față de altele cu câțiva milimetri pe an. În zona Strâmtorii Gibraltar și a vestului Mediteranei, presiunea constantă dintre plăcile africană și eurasiatică acumulează tensiuni în roci, eliberate uneori sub formă de cutremure.
Cum au măsurat cercetătorii această rotație lentă
Echipa lui Madarieta a analizat mai întâi câteva decenii de date despre cutremurele din vestul Mediteranei. Fiecare seism lasă o „amprentă” care indică modul în care rocile au fost comprimate, întinse sau răsucite în adâncime. Prin suprapunerea a mii de astfel de semnale, cercetătorii au realizat o hartă detaliată a tensiunilor din scoarța terestră din jurul Peninsulei Iberice.
Această hartă a fost comparată cu date obținute de la stații de poziționare prin satelit, similare GPS-ului, amplasate în Spania, Portugalia, Maroc și în zonele maritime apropiate. Instrumentele măsoară deplasări de ordinul milimetrilor pe an și arată unde solul este întins, comprimat sau deplasat lateral. Combinarea celor două tipuri de informații a permis identificarea zonelor cu cele mai mari forțe tectonice și a modului în care suprafața reacționează la acestea.
Studii GPS anterioare, publicate în 2011, sugeraseră deja că în regiune există blocuri mai mici de scoarță care se mișcă și se rotesc independent. Noul studiu merge mai departe, corelând aceste mișcări cu tipare detaliate de stres și deformare și confirmând că Peninsula Iberică se rotește în sensul acelor de ceasornic.
De ce contează această mișcare pentru riscul seismic
Spania, Portugalia și Marocul sunt regiuni cunoscute pentru activitatea seismică, chiar dacă majoritatea cutremurelor sunt slabe. Noile hărți ale tensiunilor din scoarță indică unde presiunea este cea mai mare și unde ar putea exista falii ascunse. Aceste informații ajută la direcționarea cercetărilor de teren și la identificarea urmelor unor cutremure vechi în sedimente sau pe țărmuri.
Datele sunt importante pentru hărțile de risc seismic și pentru reglementările de construcție din orașe precum Lisabona, Sevilla sau Granada. Studiul arată și că zone aflate departe de limitele evidente ale plăcilor tectonice pot fi totuși supuse unor tensiuni semnificative, inclusiv în interiorul continentului.
Cercetătorii subliniază totodată că intervalul de observație este scurt comparativ cu scara de timp a mișcărilor tectonice. Cataloagele seismice acoperă doar câteva decenii, iar măsurătorile satelitare precise au început abia la sfârșitul anilor ’90, în timp ce procesele tectonice se desfășoară pe milioane de ani. Rezultatele reprezintă astfel un pas important, dar nu final, în înțelegerea modului în care Africa și Europa interacționează în această regiune.
Studiul a fost publicat în revista științifică Gondwana Research.
Ştiri video recomandate
