Bazinul Hațegului este cunoscut la nivel mondial pentru bogăția sa fosiliferă, fiind cercetat de peste un secol. Cu toate acestea, descoperirile de schelete de dinozauri bine conservate sunt, în general, rare. Această situație s-a schimbat odată cu identificarea sitului K2, unde oamenii de știință au documentat peste 100 de fosile de vertebrate pe metru pătrat, unele oase de mari dimensiuni aflându-se aproape unele peste altele, potrivit unui studiu citat de Science Daily.
O descoperire paleontologică excepțională a fost realizată în Bazinul Hațegului din Transilvania, unde cercetătorii au identificat unul dintre cele mai dense situri fosilifere de dinozauri din Europa. O inundație preistorică, produsă în urmă cu aproximativ 72 de milioane de ani, a transformat zona într-o adevărată capcană naturală pentru oase, conservând mii de fosile și scoțând la iveală un dinozaur cu gât lung care nu mai fusese întâlnit până acum în această regiune.
Ani de cercetare și o descoperire remarcabilă
Timp de mai bine de cinci ani, grupul de cercetare Valiora Dinosaur Research Group, format din paleontologi din România și Ungaria, a desfășurat săpături în partea vestică a Bazinului Hațegului. Rocile analizate datează din Cretacicul Superior, surprinzând ultimele milioane de ani înainte de dispariția dinozaurilor. Excavările au scos la iveală depozite extrem de bogate, conținând mii de resturi de amfibieni, țestoase, crocodili, dinozauri, pterozauri și mamifere timpurii.
Dintre toate locațiile studiate, situl K2 s-a dovedit a fi cel mai spectaculos. Dintr-o suprafață mai mică de cinci metri pătrați, cercetătorii au recuperat peste 800 de fosile de vertebrate, ceea ce îl transformă în cel mai bogat sit documentat până în prezent. Analiza completă a descoperirii a fost publicată recent în revista științifică PLOS ONE.
Cum au creat inundațiile preistorice această „capcană” de oase
În urmă cu 72 de milioane de ani, regiunea Hațegului avea un climat cald, subtropical, străbătut de râuri temporare. În urma ploilor abundente, aceste râuri ieșeau frecvent din matcă, transportând carcase de animale și resturi scheletice spre zonele joase.
La situl K2, cercetătorii au stabilit că exista un mic lac alimentat periodic de viituri rapide. Odată ajunse aici, apele își încetineau brusc curgerea, iar resturile transportate se acumulau pe maluri, ducând la concentrații excepțional de mari de oase.
Dinozauri rari și informații științifice noi
Descoperirea nu se limitează la oase izolate. Cercetătorii au identificat și mai multe schelete parțiale de dinozauri, aparținând a două specii erbivore. Unele fosile provin de la un dinozaur de aproximativ doi metri lungime din familia Rhabdodontidae, bine cunoscută în Bazinul Hațegului.
Cea mai importantă descoperire este însă reprezentată de rămășițele unui titanozaur, un dinozaur de mari dimensiuni, cu gât lung. Este pentru prima dată când un schelet de titanozaur relativ bine conservat este descoperit în Transilvania. Analizele în curs vor contribui la o mai bună înțelegere a evoluției acestor dinozauri în Europa.
O fereastră spre cele mai vechi ecosisteme din Hațeg
Pe lângă densitatea impresionantă de fosile, situl K2 este important și pentru că reprezintă cea mai veche acumulare de vertebrate cunoscută până acum în Bazinul Hațegului.
Studierea acestui ansamblu fosil oferă cercetătorilor ocazia de a reconstrui primele etape ale faunei de dinozauri din regiune și de a urmări evoluția ecosistemelor din Transilvania spre finalul erei dinozaurilor.
Această descoperire contribuie semnificativ la înțelegerea modului în care comunitățile de dinozauri din Europa de Est s-au format, au evoluat și au răspuns schimbărilor de mediu, cu puțin timp înainte de dispariția lor definitivă.
Cine a condus cercetările și cui i se datorează descoperirea
Descoperirea aparține echipei internaționale Valiora Dinosaur Research Group, formată din paleontologi din România și Ungaria, care a desfășurat cercetări de teren în vestul Bazinului Hațegului timp de peste cinci ani. Cercetările au fost conduse de dr. Gábor Botfalvai, profesor asistent la Departamentul de Paleontologie al Universității Eötvös Loránd din Budapesta, coordonatorul principal al proiectului.
Din partea României, echipa a fost condusă de conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava, de la Universitatea din București, specialist recunoscut în studiul dinozaurilor din Transilvania. La analiza geologică și interpretarea modului de formare a sitului a contribuit și Soma Budai, cercetător la Universitatea din Pavia.
Identificarea sitului K2 și recuperarea excepționalului ansamblu fosilifer se datorează muncii de teren sistematice realizate de această echipă, care a observat încă din primele campanii din 2019 prezența numeroaselor oase de dinozaur bine conservate, expuse în straturile de argilă. Rezultatele cercetării au fost validate și făcute publice prin publicarea studiului științific în revista internațională PLOS ONE.