Un plămân provenit de la un porc modificat genetic a fost transplantat pentru prima dată de chirurgi într-un pacient aflat în moarte cerebrală. Plămânul a funcționat timp de nouă zile, au anunțat oamenii de știință. Experimentul face parte din cercetările pentru dezvoltarea unei tehnici numite xenotransplant, care își propune să rezolve criza mondială de organe, relatează The Guardian.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că doar 10% din nevoia de transplanturi de organe la nivel mondial este acoperită. Xenotransplantul ar trebui să rezolve această criză, însă oamenii de știință atrag atenția că mai este nevoie de foarte mult timp până când organe de la animale vor putea fi transplantate oamenilor.
Doctorul Justin Chan, chirurg specializat în transplant pulmonar la NYU Langone Transplant Institute, care nu a fost implicat în studiu, a descris cercetarea drept „o muncă incitantă și promițătoare”, dar a precizat că raportul se referă la un singur pacient și reprezintă doar „un succes limitat”.
„Acești plămâni nu pot funcționa independent pentru un pacient”, a adăugat el.
Andrew Fisher, profesor de medicină a transplantului pulmonar la Universitatea Newcastle, este de acord cu această evaluare.
„Acest experiment este binevenit pentru că ne ajută să înțelegem mai bine, dar marchează doar un pas mic înainte. Mai este foarte mult de lucru și nu suntem la începutul unei ere a xenotransplanturilor pulmonare cu plămâni de porc”, a spus acesta.
Plămân de porc, transplantat unui pacient în moarte cerebrală
Oamenii de știință din China au raportat, în revista Nature Medicine, transplantarea plămânului stâng provenit de la un porc Bama Xiang, donator, cu șase modificări genetice, într-un bărbat de 39 de ani aflat în moarte cerebrală.
Echipa a constatat că plămânul a rămas viabil și funcțional timp de 216 ore și nu a declanșat respingerea hiperacută – o reacție imună violentă și rapidă a organismului primitor. De asemenea, nu au existat semne de infecție.
Totuși, la 24 de ore după transplant, plămânul a prezentat acumulări de lichid și semne de deteriorare, probabil inițial din cauza inflamației legate de transplant. Și, deși pacientul a primit medicamente imunosupresoare puternice, organul transplantat a fost atacat de anticorpi, ceea ce a dus la leziuni semnificative în timp.
„Impactul deteriorării a fost probabil subestimat, deoarece pacientul uman mai avea unul dintre propriii plămâni, care a compensat funcția plămânului porcin afectat”, a spus Fisher.
Profesorul Peter Friend, de la Universitatea Oxford, a adăugat că rezultatele sunt complicate și de faptul că moartea cerebrală în sine generează un răspuns inflamator acut. „Așadar, unele dintre constatările lor pot fi explicate prin starea de moarte cerebrală a pacientului”, a spus acesta.
Cercetătorii care au realizat transplantul au subliniat că abordarea trebuie rafinată.
„Sunt necesare eforturi continue pentru a optimiza schemele de imunosupresie, pentru a perfecționa modificările genetice, pentru a îmbunătăți metodele de conservare a plămânului și pentru a evalua funcția pe termen lung dincolo de faza acută”, au scris aceștia.
Oamenii de știință testează și alte metode de a crește disponibilitatea organelor, inclusiv remodelarea organelor donatoare cu ajutorul celulelor stem. Unele grupuri de cercetare explorează și posibilitatea de a crește organe umanizate în interiorul porcilor sau oilor.
Xenotransplant: organe de la animale modificate genetic, transplantate oamenilor
Xenotransplantul a devenit un domeniu fierbinte al cercetării în ultimii ani, fiind realizate transplanturi de inimă, rinichi și ficat de porc la oameni.
Organele sunt, de regulă, modificate genetic prin eliminarea unor gene de porc și introducerea unor gene umane, pentru a reduce riscul de respingere de către organismul primitor.
Astfel de studii sunt adesea realizate inițial pe pacienți aflați în moarte cerebrală, înainte de a fi aplicate, în unele cazuri, la pacienți în viață.
Deși doar câțiva pacienți vii au primit până acum astfel de organe, mulți au murit în câteva săptămâni sau luni de la intervenție – deși nu neapărat din cauza complicațiilor directe ale transplantului. Totuși, unii pacienți cu rinichi de porc transplantați au supraviețuit luni de zile cu organele funcționale.
Însă, spun specialiștii, transplantul de plămâni este deosebit de dificil.
„Fiecare respirație aduce mediul extern în organism”, a explicat Fisher. Asta înseamnă că plămânii trebuie să fie extrem de capabili să răspundă la atacuri din partea poluării, infecțiilor și altor factori.
„Prin urmare, sistemul imunitar din plămân este foarte sensibil și activ, iar atunci când faci un transplant de organ, unde îți dorești ca imunitatea să fie cât mai redusă, apar provocări suplimentare.”, a explicat el.
Ştiri video recomandate
