Cercetătorii de la startupul californian Radical Numerics au folosit inteligenţa artificială (AI) pentru a crea un virus capabil să combată o infecţie bacteriană rezistentă la tratamentul convenţional cu antibotice. Dacă metoda se dovedește eficientă, virusul ar putea ajuta oamenii să lupte împotriva bolilor microbiene fără a agrava rezistenţa la antibiotice, transmite Yahoo!News care citează un articol publicat de New York Times, potrivit Agerpres.
„Cercetătorii au administrat unui pacient, care suferea de o infecţie bacteriană mortală, un virus bacteriofag creat cu ajutorul unui model de inteligenţă artificială numit Omnii-1, sperând că virusul va elimina microbii care cauzează infecţia”, relatează The New York Times.
În cazul în care abordarea va avea succes, rezultatele ar putea „indica o nouă modalitate de utilizare a AI în medicină”.
Bacteriofagii, sau fagii, sunt virusuri care infectează şi distrug specific bacteriile, fără a afecta celulele umane. Aceştia funcţionează ca „vânători” naturali, pătrunzând în bacterie, replicându-se în interiorul acesteia şi distrugând-o, oferind o soluţie promiţătoare împotriva rezistenţei la antibiotice.
Terapia cu virusuri capabile să distrugă bacterii exista cu mult înainte de apariţia inteligenţei artificiale.
„Aceste virusuri pot viza anumite bacterii cu o specificitate remarcabilă, protejând în acelaşi timp bacteriile benefice precum cele din tractul intestinal, care ajută la digestie”, se arată într-un document tehnic al companiei Radical Numerics.
Totuşi, acest proces poate fi de durată.
„În absenţa inteligenţei artificiale, crearea unei astfel de terapii presupune utilizarea unei probe bacteriene prelevate de la pacient pentru a analiza colecţiile existente de bacteriofagi, în căutarea unor candidaţi eficienţi”, explică documentul Radical Numerics.
Dacă nu sunt identificaţi bacteriofagi eficienţi, cercetătorii apelează la „alte colecţii, probe din mediul înconjurător sau la inginerie genetică”.
În schimb, utilizarea inteligenţei artificiale „permite generarea rapidă, la cerere, a unor virusuri bacteriofage adaptate nevoilor specifice ale pacientului, accelerând astfel procesul de tratament”, notează şi publicaţia The Independent.
„Dacă funcţionează, este ceva incredibil. Totuşi, instinctul îmi spune să fiu sceptic”, a declarat pentru The New York Times Michael Baym, microbiolog la Universitatea Harvard.
Compania Radical Numerics nu a dezvăluit rezultatele clinice în cazul pacientului căruia i-a fost administrat virusul creat prin AI, iar studiul nu a fost încă supus evaluării inter pares (peer-review). Eric Nguyen, directorul executiv al Radical Numerics, a precizat pentru The New York Times că firma doreşte să „protejeze confidenţialitatea pacientului şi să menţină încrederea” partenerilor săi clinici, intenţionând totodată să publice rezultatele în viitor.
O utilizare pe scară largă a unei astfel de terapii ar putea contribui la combaterea rezistenţei la antibiotice. Potrivit Radical Numerics, virusurile bacteriofage „nu infectează celulele umane, iar această terapie este considerată, în general, sigură. Spre deosebire de antibioticele cu spectru larg, virusurile bacteriofage pot viza anumite bacterii cu o specificitate remarcabilă”.
