Cei mai bogați oameni din lume nu doar profită de industriile poluante care provoacă criza climatică, ci câștigă tot mai mult și de pe urma consecințelor ei catastrofale, arată un studiu realizat de Oxfam, citat de The Guardian.
Organizația internațională care luptă împotriva inegalităților a constatat că cei mai bogați 0,1% din populația lumii au investiții importante în pregătirea pentru dezastre, în refacerea și în reconstrucția de după acestea, o piață care se estimează că va crește de la 70 la 92 de miliarde de dolari pe an până în 2029.
Acest lucru le aduce celor mai bogați și mai puternici oameni de pe planetă un „dublu dividend” din criza climatică și, ceea ce este și mai alarmant, un motiv să amâne sau să saboteze măsurile pentru rezolvarea problemei, susține ONG-ul.
Situația adâncește și inegalitățile la nivel global, pentru că cei mai puțin responsabili pentru încălzirea planetei ajung să-i plătească pe cei mai responsabili, prin prețuri mai mari la alimente, prin repararea locuințelor afectate de fenomenele meteo extreme sau prin mutarea în alte zone.
Jean McLean, directoarea pentru influență a Oxfam, i-a acuzat pe miliardari că transformă haosul în profit.
„Super-bogații câștigă la ambele capete ale crizei: mai întâi, prin investițiile continue în industriile poluante, iar apoi prin investițiile în «economia adaptării», aflată în plină expansiune – serviciile de refacere și reconstrucție sunt vândute înapoi unei lumi care se încălzește”, a declarat ea. „Populațiile care au contribuit cel mai puțin la criza climatică suportă cele mai grave consecințe, în timp ce cei care au provocat-o sunt cel mai bine pregătiți să se protejeze”.
Cei mai bogați 0,1% de pe planetă, un grup de 8 milioane de oameni, sunt responsabili pentru mai multe emisii de carbon decât cei mai săraci 3,5 miliarde de oameni la un loc, arată raportul.
Drept urmare, acest grup ar fi contribuit de 125 de ori mai mult decât o persoană obișnuită la valurile de căldură extremă.
Explicația ține în parte de stilul de viață. Avioanele private din lume, de exemplu, eliberează în două secunde mai mult CO2 decât emit majoritatea oamenilor de pe planetă într-un an întreg. Cel mai mare impact al acestui grup vine însă din investițiile sale.
Noul indice „distruge și reconstruiește” al Oxfam identifică 217 corporații care fie alimentează criza climatică, fie fac afaceri din adaptarea la ea, prin furnizarea de aparate de răcire, bariere împotriva inundațiilor, echipamente de stingere a incendiilor, transport, alimente, asigurări și credite.
Anul trecut, aceste companii au câștigat în medie 1,8 miliarde de dolari și au plătit acționarilor dividende de un miliard de dolari. Șase mari firme de administrare a activelor, care îi consiliază pe investitorii bogați, se află ele însele pe această listă și au investiții importante în celelalte companii.
Două dintre cele mai mari, BlackRock și Vanguard, dețin acțiuni la 92% dintre companiile din indice, în valoare totală de peste un trilion de dolari, potrivit Oxfam.
Organizația mai arată că crizele provocate de fenomenele meteo extreme sau de războaie au tins să crească profiturile marilor companii de comerț cu alimente, dominate de miliardari a căror avere a crescut cu 120 de miliarde de dolari din 2020.
Atunci când seceta, inundațiile sau furtunile afectează culturile, scumpirea alimentelor care urmează tinde să avantajeze în mod disproporționat marile corporații și investitorii lor, în detrimentul micilor producători și al consumatorilor obișnuiți, spune Oxfam.
Organizația dă ca exemplu creșterea cu 231% a prețului cacaoei după fenomenele meteo extreme din Africa de Vest din 2024, când, potrivit Oxfam, fermierii locali nu au văzut nimic din aceste câștiguri.
Asemenea inegalități au consecințe. Emisiile anuale ale celor mai bogați 1% vor provoca 1,9 milioane de decese suplimentare din cauza căldurii, susține Oxfam, pe baza impactului estimat asupra sănătății oamenilor, productivității agricole și creșterii nivelului mării.
Peste trei sferturi dintre aceste decese se vor produce în țările cu venituri mici și medii, care sunt mult mai puțin responsabile pentru criză, pentru că produc doar 8% din emisii.
Țările bogate și oamenii bogați sunt, cel puțin deocamdată, oarecum protejați de criza climatică, pentru că își permit mai ușor prețuri mai mari la alimente, case rezistente, evacuări de urgență, servicii medicale private și pază personală.
Din acest motiv, sunt mai puțin dispuși să-și folosească influența considerabilă de lobby pentru a susține măsurile climatice și ar putea fi chiar încurajați să încetinească sau să blocheze reducerea emisiilor, care le-ar putea afecta averile, spune Oxfam.
În schimb, unii folosesc dezastrele pentru a împinge agende de privatizare sau pentru a încuraja țările sărace să se împrumute.
Alex Maitland, unul dintre autorii principali ai raportului, a declarat că cei mai bogați oameni nu sunt doar beneficiari pasivi ai crizei climatice.
„Este ceva deliberat”, a spus el. „Când iei în calcul influența lor politică, aceasta este o dovadă destul de clară că sunt în măsură să orchestreze ceea ce se întâmplă”.
Oxfam cere taxe mai mari pentru cei bogați, pentru avioanele private, pentru companiile de petrol și gaze și pentru companiile poluante.
Organizația îi cere guvernului britanic să-și îmbunătățească angajamentele internaționale de finanțare climatică, pe bază de granturi, nu de împrumuturi, și să pună capăt profiturilor obținute de pe urma dezastrelor climatice.
„Ce e complicat când vorbim despre schimbările climatice este că tuturor le place să creadă că e o problemă comună, dar nu este. Rezolvarea crizei climatice e de fapt foarte simplă. Să-i controlăm pe cei mai bogați, să le limităm puterea, să le limităm emisiile și să le taxăm averea”, a declarat Nafkote Dabi, responsabilă cu politicile privind schimbările climatice la Oxfam International.
