Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat într-un interviu la Digi FM că i-a cerut ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, să negocieze cu Comisia Europeană o creștere eșalonată a salariilor demnitarilor, după criticile apărute în spațiul public privind majorările prevăzute în noua grilă de salarizare. Bolojan a susținut că includerea demnitarilor în ierarhia salarială “nu putea fi evitată”, însă a insistat că aceștia “nu sunt principala preocupare” a Guvernului și că majorările ar trebui aplicate abia după ce restul bugetarilor ajung la nivelurile salariale prevăzute în sistem.
“Piramida funcțiilor publice îi include și pe demnitari. Că ne place, că nu ne place, atâția cât sunt, poate prea mulți...eu am zis că reducerea numărului de parlamentari nu ar afecta democrația, dar sigur ar reduce cheltuielile. Salarizarea unor demnitari pe o anumită scară este inevitabilă. Eu nu am făcut politică uitându-mă la salariu.
L-am mandatat astăzi pe ministrul Pîslaru ca în negocierile pe care le poartă cu Comisia Europeană, pentru că această ierarhie de salarii nu putea fi evitată, să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari.
Oamenii spun: țara are multe probleme, chiar prima voastră urgență era să corectați că demnitarilor nu le-au crescut salariile de cinci ani”.
Dragoș Pîslaru va cere eșalonarea salariilor demnitarilor
Bolojan a spus că Dragoș Pîslaru are mandat ca în negocierile care se poartă să solicite un acord pe o creștere eșalonată a salariilor la demnitari.
“Când ultimul bugetar ajunge la nivelul la care trebuie să ajungă conform ierarhiei să ajungă și demnitarii. Nu ei sunt principala noastră preocupare. De la o problemă de fond s-a identificat problema care sună cel mai prost ca să i se pună o etichetă”.
Ilie Bolojan a justificat necesitatea noii legi a salarizării prin obligațiile asumate de România în PNRR, avertizând că adoptarea actului normativ este condiție pentru deblocarea a peste 770 de milioane de euro din fonduri europene. Potrivit lui Bolojan, legea a fost întârziată ani la rând de guvernele anterioare și de dificultatea de a corecta dezechilibrele salariale create în timp prin sporuri și modificări făcute pentru diferite categorii profesionale influente.
“Trebuie să discutăm problemele de formă, cât și pe cele de fond. Această lege de salarizare a fost angajamentul României prin PNRR. De trecerea acestei legi ține absorbția de către România a peste 770 de milioane de euro. Dacă până în toamnă această lege va trece, dacă nu, România va pierde acești bani pentru că sunt granturi pe care România ar trebui să le primească.
Guvernele ar fi trebuit ca să vină cu această lege de salarizare de mai mult timp, dar nu au făcut asta. E responsabilitatea Ministerului Muncii care trebuia să o promoveze. S-a lungit foarte mult pentru că sunt două aspecte. Primul aspect este capacitatea acestei țări de a mări salariile în mod real. Comisia Europeană pe bună dreptate și noi recunoaștem că de-a lungul acestor ani, legea s-a modificat de nenumărate ori, fiecare categorie socială cum a fost influentă la un moment dat, dacă a avut un ministru care a încercat să-i ajute, și-a introdus sporuri, condiții și au creat un cadru în care au apărut dezechilibre mari, în care oameni care au aceeași greutate a muncii sunt plătiți foarte diferit. La cei care lucrează pe fonduri europene, unii au 70%-80% pentru că le-au cumulat, unii au de 20%. Atunci am spus: faceți o lege de salarizare care se aplică o dată, deci nu se mai reeșalonează și care răspunde unor probleme de echitatea”.
Problema cea mai importantă este legată de anvelopa bugetară, a mai spus Ilie Bolojan:
“Avem anul acesta 166 de miliarde de lei, volumul total de salarii în sectorul public. Reprezintă cam 8,1% din PIB-ul României. Din bogăția acestei țări, noi avem 166 de miliarde pentru salarii, dar trebuie să înțelegem că România este o țară care are veniturile publice aproape de 30% din PIB-ul României, în timp ce media țărilor este de 40%. Din ceea ce încasăm la bugetul public, ei cheltuie în jur de 25% pentru salarii. Noi, din ceea ce încasăm la bugetul de stat, cheltuim 39% pe salariile bugetului de stat. România are veniturile cele mai mici, doar Islanda are venituri mai mici, dar avem printre cele mai mari cheltuieli de personal din acest puțin pe care îl avem. Capacitatea țării de a face creșteri de anvelopă este foarte scăzută”.
Ştiri video recomandate
