Premierul Emil Boc îşi asumă răspunderea, în numele Guvernului, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, pe proiectele de lege privind Codul civil şi Codul penal, în două şedinţe consecutive luni. Pentru actualul guvern, recurgerea la o asemenea metodă de lucru este o premieră. Dat fiind însă importanţa acestor coduri, demersul Guvernului a provocat reacţii negative atât din partea unor parlamentari ai opoziţiei şi a societăţii civile, dar chiar şi în rândurile PSD, aflat la guvernare. Mai mult, liberalii ameninţă cu moţiunea de cenzură măsura Guvernului.
Guvernul s-a reunit, luni dimineaţă, în şedinţă, pentru a aproba forma finală a Codurilor penal şi civil şi a decide care dintre amendamentele depuse pot fi incluse în documente. Executivul a acceptat 23 de amendamente dintr-un total de 50 depuse, dintre care 18 la Codul Civil şi 5 la Codul Penal, a declarat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Victor Ponta.
"Referitor la proiectul de Cod Penal pe care îl coordonez, au fost acceptate cele 4 amendamente depuse de Nicolicea privind tehnica legislativă, precum şi un amendament propus de mine pentru abrogarea Codului Stănoiu", a spus Ponta. Pentru Codul Civil au fost acceptate mai multe amendamente legate tot de tehnica legislativă.
Premierul Emil Boc a susţinut, la finalul şedinţei de Guvern din 10 iunie, că Guvernul a decis să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului asupra celor două acte normative menite "să modernizeze legislaţia românească" şi a remis Parlamentului două scrisori în acest sens, vizând Codul Penal, respectiv Codul Civil.
În tabăra PSD încă mai există o serie de reprezentanţi care dezaprobă măsura de asumare, mai ales că raportul Comisiei Europene cu privire la România, principalul argument pentru urgentarea adoptării acestui pachet legislativ, ar putea fi amânat până în septembrie.
Parlamentarii au depus 32 de amendamente pentru Codul Penal şi Codul Civil. Mai mulţi parlamentari, printre care Victor Ponta, Eugen Nicolicea şi Sever Voinescu au depus, până joi, amendamente la proiectele codurilor civil şi penal. Conform documentelor postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, parlamentarii au înaintat, până joi, nouă propuneri de amendare a proiectului de Cod penal şi 14 vizând proiectul de Cod civil.
Dintre amendamentele depuse de parlamentari la proiectul de Cod penal, cinci aparţin deputatului PSD Eugen Nicolicea şi se referă la luarea şi darea de mită, traficul de influenţă şi la cumpărarea de influenţă, un amendament îl are semnatar pe deputatul PSD Luminiţa Iordache, iar ultimele trei aparţin ministrului pentru Relaţia cu Parlamentul, deputatul PSD Victor Ponta.
În cazul proiectului de Cod civil, cele 14 amendamente postate pe site-ul Camerei aparţin deputatului PDL Sever Voinescu Cotoi, acestea referindu-se, printre altele, la renunţarea la dreptul de proprietate, termenul de prescripţie şi la publicitatea convenţiei matrimoniale.
Proiectul noului Cod penal cuprinde o reaşezare în limite normale a regimului de sancţiuni. Noul cod îşi propune simplificarea procedurilor de judecată şi scurtarea procesului penal. De exemplu, proiectul Codului de procedură penală prevede doar o singură cale de atac, spre deosebire de două căi de atac prevăzute în prezent.
"În cadrul dezbaterilor din Parlament, nivelul sancţionator a fost în mare parte menţinut, dar a suferit şi unele modificări în sensul creşterii sau reducerii pedepselor pentru anumite infracţiuni. Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsă pentru infracţiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vătămarea nou-născutului săvârşită de către mamă; favorizarea făptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri. Pe de altă parte, au fost majorate limitele de pedeapsă pentru anumite infracţiuni, cum ar fi: infracţiunile de corupţie (darea de mită, traficul de influenţă, abuzul sau neglijenţa în serviciu), tortura, camăta, pornografia infantilă. De asemenea, în privinţa infracţiunii de vătămare corporală, s-a revenit la sistemul de încadrare juridică a faptei în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale", a explicat la un moment dat ministerul Justiţiei.
Noul Cod civil răspunde exigenţelor ce decurg din angajamentele asumate de România în cadrul procesului de integrare europeană şi din statutul ţării noastre de stat membru în UE. Printre obiectivele noului proiect de lege s-a aflat şi principiul reglementării raporturilor de drept privat într-un singur cod, prin încorporarea reglementărilor privitoare la persoane, relaţiile de familie şi relaţiile comerciale, precum şi la dispoziţii de drept internaţional privat. Totodată s-a urmărit şi dezvoltarea mediului de afaceri, atât prin revizuirea reglementării contractelor, cât şi prin includerea reglementării unor contracte specifice lumii bancare. Pentru prima dată, în Codul civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constituţional.
În cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul noului Cod civil a suferit o serie de modificări care au vizat dispoziţiile cuprinse în secţiunea referitoare la "respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei" şi "apărarea drepturilor nepatrimoniale".
Din proiectul iniţial au fost eliminate următoarele măsuri pe care instanţa le-ar fi putut dispune, la cererea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate/ameninţate, pentru restabilirea dreptului pretins: "sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile" şi "obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare sau la plata unei sume de bani în folosul unei persoane juridice fără scop patrimonial care desfăşoară o activitate de binefacere", spunea MJ.
În ceea ce priveşte divorţul, acesta poate fi realizat cu acordul soţilor nu numai pe cale administrativă, ci şi prin procedură notarială. De asemenea, perioada separării a fost redusă de la 5 la 2 ani pentru ca această perioadă să constituie motiv de divorţ.
Încheierea căsătoriei între persoanele de acelaşi sex este interzisă în România, iar cele încheiate în străinătate nu sunt recunoscute. Nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile încheiate în străinătate, indiferent dacă acestea au fost încheiate între peroane de acelaşi sex sau de sex opus.
Antena3.ro
