Moţiunea de cenzură la adresa Guvernului, depusă de PNL şi UDMR, a fost respinsă, miercuri, în Parlament. 16 parlamentari ai Puterii par a fi votat în favoarea iniţiativei Opoziţiei. Moţiunea viza sancţionarea politicii fiscale şi bugetare a Guvernului.
Din cei 402 de parlamentari prezenţi, 272 au votat împotrivă, iar 130 pentru. Numărul celor care au votat în favoarea moţiunii pare a include şi câţiva parlamentari ai Puterii de vreme ce aleşii PNL şi UDMR numără în total 124 de reprezentanţi. O moţiune de cenzură se adoptă cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, fiind necesare minim 236 de voturi.
?Diferenţa este atât de mare încât orice astfel de calcul nu se justifică. Rezultatul spune totul despre soliditatea acestui Guvern? a comentat Emil Boc rezultatul votului, minimalizând importanţa apariţiei unor defecţiuni de vot în rândurile parlamentarilor Puterii.
Premierul a mai afirmat că Guvernul va merge în continuare pe "programul agresiv de investiţii publice majore" şi va promova avea un pachet de garanţii şi ajutoare de stat pentru domenii strategice.
"Majoritatea funcţionează, este ceea ce face o opoziţie într-un stat democratic, să încerce să folosească un moment mai delicat pentru a marca puncte politice. Este clar că în acest moment situaţia economică şi financiară a României este delicată şi pentru faptul că vechiul Guvern a fost cel puţin imprudent în gestionarea banului public şi a bugetului de stat. Dar aceasta este coregrafia unei democraţii, este un rezultat foarte clar, din acest punct de vedere putem considera capitolul închis", a comentat la rândul său, liderul PSD, Mircea Geoană, respingerea moţiunii de cenzură.
Geoană a recunoscut că este posibil ca nişte voturi ale puterii să fi fost "ciugulite" de Opoziţie. "Se mai întâmplă, şi noi ne lăudam când eram în opoziţie că am ciugulit 3 sau 4 voturi de ici sau de colo. Este neesenţial, 270 şi ceva de voturi în favoare înseamnă o majoritate foarte solidă", a spus preşedintele social-democrat.
Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban a susţine însă că în rândurile puterii s-ar fi înregistrat 16 voturi rebele, de vreme ce opoziţia a înregistrat 10 absenţi la dezbaterile şi votul de astăzi. "Scorul obţinut de 130 de voturi arată că există totuşi în cadrul majorităţii parlamentare care sprijină actualul Guvern şi parlamentari care ţin cont de semnalele pe care primesc din colegiile electorale pe care le reprezintă", a conchis Ludovic Orban.
Prin această moţiune de cenzură, membrii opoziţiei au susţinut că niciuna dintre promisiunile electorale ale PSD şi PDL nu pot fi respectate. Dintre acestea sunt amintite creşterea salariilor profesorilor, reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază sau construcţia a aproximativ 1.000 km de autostrăzi.
124 de deputaţi şi senatori PNL şi UDMR şi-au depus semnăturile pentru retragerea sprijinului parlamentar pentru guvernul Boc.
După respingerea moţiunii, deputaţii si senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune parlamentară, o nouă moţiune de cenzură.
Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, reprezentanţii opoziţiei erau nevoiţi să conteze pe votul a aproape 112 de parlamentari ai coaliţiei de guvernare.
Potrivit Constituţiei, pentru adoptarea moţiunii de cenzură este necesar votul a 50%+1 din numărul total al parlamentarilor. Această majoritate se raportează la numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi nu la numărul celor prezenţi.
PNL şi UDMR aveau nevoie de votul a cel puţin 236 de parlamentari, pentru a răsturna guvernul Boc.
În Parlament sunt 471 de senatori şi deputaţi, iar PNL şi UDMR au împreună doar 124 de parlamentari. Aceştia au strâns cu greu şi semnăturile pentru a iniţia moţiunea. Legea fundamentală prevede ca cel puţin un sfert din parlamentari trebuie să semneze pentru retragerea încrederii guvernului.
Prin adoptarea moţiunii de cenzură, mandatul de încredere acordat de Parlament ar fi încetat, iar Guvernul, demis. În acest caz, preşedintele ar fi trebuit să desemneze un candidat pentru funcţia de premier, în urma consultărilor cu partidele parlamentare. Apoi, premierul desemnat şi-ar fi prezentat echipa şi programul de guvernare în faţa Parlamentului, pentru a obţine votul de învestitură pentru noul Executiv.
Articolul 89 din Constituţie prevede că preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
Guvernul Boc a fost învestit cu 324 de voturi pentru, 115 împotrivă şi şase voturi anulate.
Antena3.ro
