Servești pe cine trebuie în campanie, iar apoi ONG-ul tău ajunge pe lista Guvernului pentru aproape jumătate de milion de euro. Este cazul jurnalistului din Giurgiu Costel Oprea, care a încasat bani de la partide și instituții publice în campaniile electorale, iar acum apare în spatele unei asociații declarate eligibile de Secretariatul General al Guvernului. După criticile apărute, șeful SGG, Dan Reșitnec, recunoaște că s-a grăbit și promite că va verifica mai atent acordurile înainte de semnare.
Guvernul Bolojan nu are bani pentru spitale sau oameni în nevoie. În schimb aruncă jumătate de milion de euro în poala unui propagandist care a prestat în campanii electorale.
Personajul acestui mister bugetar se numește Oprea Costel. A fost introdus în PNL Giurgiu de către Dan Motreanu acum câțiva ani, pe vremea când acesta era șeful filialei. Jurnalistul își făcea treaba, semna materiale de campanie și făcea propagandă pozitivă, iar partidul plătea - nimic mai simplu. A încasat bani de la PNL și imediat după campanie, după cum atestă fotografiile din grupul de WhatsApp al celor care și-au văzut conturile pline imediat după scrutin.
Doar că pentru merite deosebite și servicii neîntrerupte, Oprea a fost premiat și recent pentru niște pretinse proiecte de conștientizare publică. Doar că acum banii nu mai vin de la PNL, ci de la Guvern, prin Secretariatul General al Guvernului, păstorit de Cristina Trăilă și de Gabriela Horga, adică de oamenii lui Bolojan.
ONG-ul în cauză se numește Asociația Noua Slovă. Este înregistrată în Colibaș, județul Giurgiu, acolo unde s-a născut și Oprea Costel. La aceeași adresă funcționează mai multe firme, chiar și cele ale soției lui Costel Oprea, dar și ONG-ul amintit, cel premiat cu sute de mii de euro din bani publici, în timp ce spitalele dau oameni afară și nu pot angaja asistente care să aibă grijă de bolnavi. Statul are priorități personalizate, se pare: să-și premieze propagandiștii din campaniile electorale.
Familia lui Oprea e mufată la banii publici de multă vreme. Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru servicii de alimentare cu apă și canalizare în județul Giurgiu, constituită din Consiliul Județean, Primăria Giurgiu dar și foarte multe comune, plătesc facturi către Oprea sau soția sa de ani buni.
Chiar și facturile pe care le prezentăm stau mărturie că Oprea a prestat servicii pentru PNL în campanie, după care și-a depus factura la partid. Aici nu mai e niciun secret. Oprea e pe lista de agenți plătiți în campanie după cum dovedesc și discuțiile purtate pe canalul de WhatsApp destinat celor ce au prestat în campania electorală pe bani. Oprea însuși spune că firma e a lui. Spune exact ce a prestat, atât la parlamentare cât și la prezidențiale. Își cere tainul de jurnalist propagandist, adică nu mai respectă deontologia profesională, ci emite idei contra unor sume de bani.
Costel Oprea încasează bani frumoși de la partide după același tipar de ceva vreme. Sute de mii de lei din banii publici alocați partidelor politice au ajuns în conturile sale. Partidul lui Eugen Tomac a virat în conturilor sale și s-a ales cu interviu pe un canal TV din Giurgiu. PNL, PSD, dar și instituțiile publice din Giurgiu au cotizat la fel. Sumele sunt clare. Cu alte cuvinte, din milioanele de euro alocate partidelor, sume frumușele își iau drumul spre conturile propagandiștilor de casă.
ONG-uri controversate ar putea primi bani de la Guvernul Bolojan
Chiar și mai interesantă este o altă curiozitate, anume tabăra suveranistă are tribună deschisă la jurnalistul Oprea.
În numele guvernului, Dan Reșitnec, fostul șef de cabinet al lui Dominic Fritz, a premiat și alt ONG din tabăra celor față de care USR susține că le-ar fi diametral opuși.
ONG-ul care aruncă dubii asupra acestor poziții se numește Asociația Europeană pentru Promovarea Turismului și a Tradițiilor TraciaLand. ONG-ul este condus de Otilia Magheru, care a candidat din partea AUR la parlamentare din 2020, și de Cătălin Berenghi, care îl susține pe Călin Georgescu. Tracia Land urmează să încaseze bani pentru alte frunze tăiate la câini, pe care SGG le prezintă cinic ca un efort de ascultare a cetățenilor de către autorități. Dacă n-ar fi tragic, ar fi chiar hilar.
Șeful SGG: M-am grăbit, îmi asum greșelile
După criticile apărute în spațiul public privind lista ONG-urilor selectate de Secretariatul General al Guvernului, Dan Reșitnec a venit cu o reacție în care admite că procesul trebuie revizuit și că s-a grăbit atunci când a avut încredere în procedura internă.
„Le mulțumesc celor care au fost critici referitor la procesul prin care Secretariatul General al Guvernului a selectat partenerii din sectorul ONG pentru o serie de proiecte strategice. Da, au avut dreptate. Îmi dau seama că m-am grăbit când am avut încredere și n-am verificat în detaliu modul în care funcționează selectarea acestor organizații neguvernamentale”, a scris Dan Reșitnec.
El spune că nu caută scuze și că își asumă greșeala, dar susține că procedura de la nivelul SGG a fost una formală, cu anunț public, proiecte depuse, grilă de evaluare și comisie de specialitate.
„Nu caut scuze, e o lecție pe care o învăț din mers. Greșelile mi le asum la modul onest și vă asigur că învăț din ele și le repar”, a transmis acesta.
Reșitnec admite însă că procedura poate fi îmbunătățită, inclusiv printr-o promovare mai transparentă a acestor oportunități și printr-o pondere mai mare acordată istoricului real al ONG-urilor în domeniul pentru care cer bani.
„Din start vreau să vă spun că procedura poate și trebuie să fie îmbunătățită. Modul în care SGG promovează aceste oportunități și informează sectorul neguvernamental, dar și cetățenii, trebuie cu siguranță să fie îmbunătățit. În plus, trebuie crescută în grilă importanța istoricului relevant al ONG-urilor în domeniul de derulare a proiectelor”, a mai scris șeful SGG.
Potrivit acestuia, lista anunțată reprezintă doar etapa de eligibilitate. Urmează discuții cu fiecare asociație, note de fundamentare, stabilirea bugetelor și abia apoi semnarea acordurilor de parteneriat.
Dan Reșitnec spune că va trata acești pași „cu rigoare”, mai ales în privința bugetelor, și că va semna doar acordurile care oferă garanții că obiectivele programului pot fi îndeplinite.
Într-o țară în care guvernul nu dă bani pentru pansamente, farmaciile spitalelor sunt aproape goale, saloanele au câte un asistent la 8-9 bolnavi, guvernul pune deoparte milioane de euro. Chipurile pentru că statul român ar fi interesat să audă ce spune cetățeanul, doar că banii nu sunt trimiși acolo unde e nevoie de ei - la copii, la spitale, la persoane nevoiașe - ci în conturile unor indivizi care prestează pe gustul unor atunci când aceiași oameni, care sunt lăsați fără bani de medicamente, trebuie prostiți să pună ștampila în căsuța care trebuie. Aceeași piesă proastă pusă în scenă la fiecare rundă de alegeri, plătită fix din banii oamenilor, ce speră că de data aceasta va fi mai bine, iar guvernele le arată mereu că se poate și mai rău, tot mai rău. Trist este că tot oamenii prostiți în campanii plătesc și acest circ grotesc mereu.
