Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că social-democraţii sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300, dar vor ca votul să fie uninominal, potrivit Agerpres.
Grindeanu a fost întrebat de presă, la Palatul Parlamentului, dacă PSD va susţine proiectul de lege privind reducerea numărului de parlamentari care a trecut luni de Senat prin aprobare tacită.
„Am spus că noi susţinem asta, dar vrem şi mai mult decât atât, noi ne-am dori să fie vot uninominal”, a spus liderul PSD.
Acesta a menţionat că s-a discutat inclusiv săptămâna trecută în coaliţia de guvernare despre acest subiect, dar nu s-a luat o decizie.
„Proiectul acela e un proiect care n-a fost scris corect, aşa cum bine ştiţi, în specificul USR. Scriau că din 300 de parlamentari, 200 trebuie să fie senatori, 100 deputaţi. Nu vă supăraţi pe mine, să mai înveţe să scrie proiecte de lege. Dar, ca idee, avem un referendum în România ţinut în urmă cu 15 ani, dacă nu mă înşel, care aşteaptă să fie pus în practică. Da, PSD susţine 300 de parlamentari”, a afirmat Grindeanu.
Ce este votul uninominal
Votul uninominal este un sistem electoral în care alegătorii votează direct pentru o persoană (un candidat), nu pentru o listă de partid. În funcție de varianta folosită, câștigă fie candidatul cu cele mai multe voturi (sistem majoritar), fie locurile se distribuie proporțional, dar tot pe baza candidaților individuali (sistem uninominal mixt sau compensat).
Într-un sistem uninominal pur, țara este împărțită în circumscripții (de obicei, una pentru fiecare loc în Parlament).
Fiecare partid are un singur candidat în fiecare circumscripție, alegătorii votează o persoană, iar cel cu cele mai multe voturi câștigă (sistem majoritar într-un tur) sau, în unele variante, e nevoie de un al doilea tur dacă nimeni nu obține peste 50% (majoritar în două tururi).
Există și sisteme uninominale mixte, care combină votul direct pentru candidați cu un mecanism proporțional, pentru a reflecta mai fidel ponderea partidelor în Parlament.
Istoria votului uninominal în România post-decembristă
1990–2004: Sistem proporțional pe liste de partid
După Revoluția din 1989, România a adoptat un sistem proporțional clasic:
alegătorii votau liste de partid, nu persoane, iar mandatele se distribuiau proporțional cu voturile primite de fiecare partid. Candidații ajungeau în Parlament în ordinea stabilită de partid pe listă.
Acest sistem a fost criticat pentru lipsa legăturii directe între alegători și parlamentari și pentru controlul excesiv al conducerilor de partid asupra listelor.
2008–2012: Introducerea votului uninominal „compensat”
În 2008 s-a adoptat o reformă importantă — Legea nr. 35/2008 — care introducea votul uninominal într-un singur tur, dar cu compensare proporțională.
Țara a fost împărțită în circumscripții uninominale, fiecare desemnând un deputat sau senator. Alegătorii votau o persoană, nu o listă. Dacă un candidat obținea peste 50% din voturi, era ales direct. Dacă nu, mandatele se redistribuiau proporțional între partide, în funcție de scorul național.
Acest sistem a fost numit popular „vot uninominal”, dar nu era majoritar pur. A produs confuzii: unii candidați care au câștigat local au pierdut mandatul după redistribuire, iar alții, cu mai puține voturi, au intrat în Parlament datorită compensării. Din acest motiv, a fost adesea criticat ca hibrid și neintuitiv.
2016–prezent: Revenirea la votul pe listă proporțional
Prin Legea nr. 208/2015, România a revenit la votul pe listă proporțional, similar cu perioada 1990–2004.
Fiecare partid depune liste de candidați în fiecare județ, alegătorii votează partidul, nu persoana, iar mandatele se alocă proporțional cu voturile primite.
Motivațiile revenirii au fost multiple: complexitatea și confuziile sistemului din 2008, lipsa unei legături reale între sistemul uninominal „compensat” și reprezentarea echitabilă, precum și dorința partidelor mari de a-și consolida controlul asupra listelor.
Ştiri video recomandate
