Liderii Coaliției nu au căzut de acord, marți, pe proiectul pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, în contextul în care proiectul depus de Claudiu Năsui și Cristina Prună de la USR va trece tacit de Senat în zilele următoare. Sorin Grindeanu este singurul care susține acest proiect, au declarat pentru Antena3.ro surse din conducerea Coaliției.
Varujan Pambuccian, liderul minorităților, a deschis subiectul în ședința Coaliției, explicând că, dacă acest proiect va fi adoptat în Camera Deputaților, se vor produce mari distorsiuni în componența și echilibrul viitorului Parlament, care vor duce, foarte posibil, la o majoritate obținută fără probleme de AUR și la dispariția minorităților din Legislativ.
Kelemen Hunor a propus, ca alternativă, ca numărul de parlamentari să fie ajustat raportat la cele mai recente date de la INS referitoare la numărul de locuitori. Acest lucru ar duce la o reducere cu 10-11% a numărului de mandate.
Ilie Bolojan nu a susținut punctul de vedere al lui Sorin Grindeanu, susțin sursele citate, la fel ca și cei de la USR. Aceștia sunt însă puși în dificultate de faptul că proiectul de lege este inițiat de către colegii lor Năsui și Prună, fapt care i-ar obliga să îl voteze în Camera Deputaților.
În acest moment, în Parlament sunt 465 de mandate: 331 de deputați și 134 de senatori.
Proiectul lui Claudiu Năsui prevede că ”senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale”. ”Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la un număr de locuitori care asigură un total de 200 mandate. Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la un număr de locuitori care asigură un total de 100 mandate. Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen”, se arată în proiect.
O altă modificare constă în revizuirea criteriilor de alocare a mandatelor pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Proiectul de lege propune o metodă obiectivă de calcul, aliniind pragul pentru minorități la media națională a numărului de voturi necesare alegerii unui deputat în condițiile generale ale legii.
Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit Constituției, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.
”Numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat reprezintă partea întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de voturi valabil exprimate obținute la nivel național de toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit condiția de prag electoral, voturile valabil exprimate obținute de candidații independenți care au primit mandate și numărul total de mandate pentru Camera Deputaților potrivit anexei nr. 1”, mai arată inițiativa legislativă.
Dacă s-ar adopta proiectul în această formă, organizațiile minorităților naționale, altele decât cea maghiară, nu vor mai fi reprezentate în Parlament, iar UDMR va pierde chiar și jumătate din actualul număr de parlamentari.
Însă, potrivit argumentelor prezentate în ședința Coaliției, nu doar minoritățile ar pierde, ci și PSD, PSD și UDMR, pentru că noul sistem de calcul favorizează partidele mari care au foarte multe procente în sondaje, ca de exemplu AUR.
Ştiri video recomandate
