Scrima modernă a început ca o formă de antrenament militar și a fost considerată sport prin secolul al XV-lea. Inclusă în programul olimpic chiar de la prima ediție a Jocurilor moderne, în 1896, la Atena, scrima a fost prezentă fără întrerupere la toate edițiile Olimpiadelor, potrivit site-ului Comitetului Olimpic și Sportiv Român, www.cosr.ro. În anul 1924, la JO de la Paris au fost acceptate și întrecerile feminine, scrie Agerpres.
Scrima este arta de a mânui armele albe. După apariția armelor de foc și-a pierdut progresiv destinația militară, dar folosirea baionetei și practica duelului s-au menținut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent, este un sport de combat în care armele folosite sunt floreta, spada și sabia. Scrima este și o parte din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat și condus de Federația Internațională de Scrimă (FIE), la care în prezent sunt afiliate 145 de asociații naționale.
Limba oficială folosită în cadrul competițiilor internaționale este franceza. O mare parte din vocabular provine, însă, din franceză sau italiană și, mai recent, din engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și trăgători (în franceză — "tireurs"). Ei nu joacă, ci trag. Nu sunt puncte, ci tușe (în franceză — "touches") sau lovituri. Un scrimer specializat pe floretă este un floretist; cel specializat pe spadă este un spadasin și cel specializat pe sabie este un sabrer. Lupta între doi trăgători este un asalt. Când contează scorul, este vorba de un meci. Pe echipe, concursul se numește o "întâlnire".
În luptele cu floreta sau cu spada (care este un pic mai grea), loviturile se punctează atunci când adversarul este lovit cu vârful armei. La sabie, în schimb, loviturile se punctează și cu marginea armei. Spada le permite ambilor scrimeri să puncteze în același timp, în timp ce floreta și sabia au ca regulă ca doar unul dintre sportivi poate fi punctat în urma unei lovituri. La floretă se punctează doar loviturile la nivelul trunchiului, la sabie tot ce este peste talie, mai puțin mâinile, iar la spadă orice lovitura este permisă.
Luptele individuale durează trei runde de câte trei minute fiecare sau până când un scrimer a punctat 15 lovituri împotriva adversarului.
În concursul pe echipe, acestea sunt formate din trei sportivi care concurează împotriva adversarilor într-un total de 9 lupte, ținta finală fiind obținerea a maximului de 45 de lovituri. Luptele durează până când o echipă obține un multiplu de cinci lovituri. De exemplu, dacă primul meci se termină 5-3, de la acel scor începe runda a doua până când unul dintre sportivi ajunge la zece lovituri. Luptele sunt, însă, limitate și la trei minute fiecare, astfel că dacă lupta finala se încheie înainte ca vreuna dintre echipe să ajungă la 45 de puncte, echipa care conduce în acel moment câștigă.
Probele de scrimă care au loc la Olimpiadă sunt în număr de zece: spadă individual (masculin / feminin), spadă pe echipe (feminin), floretă individual (masculin / feminin), floretă pe echipe (masculin / feminin), sabie individual (masculin / feminin), sabie pe echipe (masculin). Toate cele zece probe se vor disputa pe formatul "knock-out".
La Jocurile Olimpice de vară din 2016 probele de scrimă se va desfășura în perioada 6-14 august 2016 la Arena "Carioca" 3 din Rio de Janeiro.
În clasamentul general la scrimă, la Jocurile Olimpice, conduce Italia (48 aur, 40 argint, 33 bronz — 121 total), fiind urmată de Franța (41, 40, 34 — 115) și Ungaria (35, 22, 26 — 83). Urmează fosta URSS, Rusia, RFG, Germania, Cuba, Polonia și China. România se află pe locul al 11-lea, cu 3 medalii de aur, 5 de argint și 7 de bronz, în total 15.
Printre cei mai medaliați sportivi la scrimă la Olimpiadă sunt, la bărbați, ungurul Aladar Gerevich (7, 1, 2 — 10) și italienii Edoardo Mangiarotti (6, 5, 2 — 13) și Giulio Gaudini (3, 4, 2 — 9). La femei, primele trei locuri sunt ocupate de italiencele Valentina Vezzali (6, 1, 2 — 9) și Giovanna Trillini (4, 1, 3 — 8) și unguroaica Ildiko Rejto-Ujlaki (2, 3, 2 — 7).
Din 1928, de la prima participare, România nu a lipsit din întrecerile olimpice de scrimă decât la Jocurile Olimpice din 1932, 1940, 1944 și 1948.
Cele trei medalii olimpice de aur au fost obținute la Sydney 2000, la sabie individual, de Mihai Claudiu Covaliu, la Atlanta 1996, la floretă individual, de Laura Gabriela Cârlescu Badea și la Mexico City 1968, la floretă individual, de Ionel Drâmbă.
Cinci medalii de argint au fost cucerite la Londra 2012, la sabie echipe (Tiberiu Alexandru Dolniceanu, Rareș Eugen Dumitrescu, Alexandru Sirițeanu, Florin Gelu Zalomir), la Beijing 2008, la spadă individual, de Ana Maria Florentina Brânză, la Atlanta 1996, la floretă echipe (Laura Gabriela Cârlescu Badea, Claudia Grigorescu, Roxana Mariana Scarlat, Reka Szofia Szabo-Lazăr), la Los Angeles 1984, floretă echipe (Aurora Dan, Marcela Moldovan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan, Monica Weber) și la Melbourne 1956, la floretă individual, de Olga Szabo Orban.
Cele șapte medalii de bronz obținute de români la Olimpiadă au fost următoarele: Beijing 2008, sabie individual — Mihai Claudiu Covaliu; Barcelona 1992, floretă echipe — Laura Gabriela Cârlescu Badea, Roxana Daniela Dumitrescu, Claudia Grigorescu, Reka Szofia Szabo-Lazăr, Elisabeta Tufan; Los Angeles 1984, sabie echipe — Alexandru Chiculiță, Corneliu Marin, Marin Mustață, Ioan Pop, Vilmos Szabo; Montreal 1976, sabie echipe — Dan Irimiciuc, Corneliu Marin, Marin Mustață, Alexandru Nilca, Ioan Pop; Munchen 1972, floretă echipe — Ileana Gyulai, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Olga Szabo Orban; Mexico City 1968, floretă echipe — Ileana Drambă, Olga Orban, Ana Pascu, Ecaterina Stahl, Maria Vicol; Roma 1960, floretă individual — Maria Vicol.
La Jocurile Olimpice de la Londra 2012, Italia a dominat întrecerea de scrimă, cu 3 medalii de aur și câte două de argint și de bronz. Au urmat Coreea de Sud (2, 1, 3 — 6) și R.P. Chineză (2, 0, 1 — 3). După ele s-au clasat Ucraina, Ungaria, Venezuela, Rusia, Germania și, la egalitate, România, Egipt, Japonia și Norvegia, cu câte o medalie de argint.
La masculin, au obținut aurul olimpic: Rubén Limardo (Venezuela), Lei Sheng (R.P. Chineză), echipa Italiei (Valerio Aspromonte, Giorgio Avola, Andrea Baldini și Andrea Cassara), Áron Szilágyi (Ungaria). Medaliile de aur la femei au fost obținute de Yana Shemyakina (Ucraina), echipa R.P. Chineze (Sun Yujie, Xu Anqi, Li Na și Luo Xiaojuan), Elisa Di Francisca (Italia), echipa Italiei (Arianna Errigo, Elisa Di Francisca, Ilaria Salvatori și Valentina Vezzali) și Kim Ji-yeon (Coreea de Sud).
Sursă: Agerpres
