Ce spune economistul-şef al BNR despre criza globală, posibila ieşire a Greciei din zona euro şi ligă în care “joacă” România pentru atragerea investitorilor străini

Solutiile care se incearca acum pentru rezolvarea crizei mondiale nu fac decat sa agraveze problemele, iar tarile care doar mimeaza reforma ar trebui lasate la mila pietelor de capital, in timp ce motivul pentru care unele state nu sunt penalizate mai drastic de investitori, orice ar face guvernele, este faptul ca acestia au adus multi bani acolo, avantaj pe care Romania nu-l are deoarece este in liga a treia valorica raportat la interesul investitorilor straini, spune Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.

Daca se doreste o solutie reala la criza actuala, atunci, in opinia lui Lazea, majoritatea politicilor curente ar trebui revazute.

“Politicile monetare ar trebui intarite de indata ce cresterea economica modesta, fie ea chiar si sub potential, se va fi instalat. Numai astfel poate fi reluat ciclul economisire-crediate-investire”, a declarat Lazea, cu ocazia conferintelor BCR de la Mamaia.

El considera ca in prezent policiticile monetare laxe, cu rate ale dobanzilor de politica monetara sub rata inflatiei, ii recompenseaza nemeritat pe datornici in timp ce ii penalizeaza pe deponenti, descurajand economisirea.

Potrivit datelor Bancii Centrale Europene (BCE), dintre cele 27 de tari ale Uniunii Europene, numai patru, respectiv Ungaria, Polonia, Slovenia si Romania (de doua luni), au rata dobanzii de politica monetara mai mare decat inflatia.

In ceea ce priveste politicile fiscale, Lazea spune ca trebuie sa se inceteze cu subventiile nesustenabile pentru populatie si firme, pentru ca generatia prezenta nu a platit inca pentru supra-consumul ei si nici pentru traiul peste posibilitati.

“Nu este un mesaj dragut, dar este adevarat, din pacate. Politicile fiscale laxe aduc o recompensa nemeritata generatie actuale, facand-o sa se intinda mai mult decat ii ajunge plapuma, in detrimentul generatiilor viitoare, care vor trebui sa achite nota de plata”, a spus Lazea.

El a fost foarte critic si fata de bancile comerciale, spunand ca institutiile bancare salvate cu banii contribuabililor ar trebui sa li se interzica distribuirea de dividende catre actionari, de bonusuri catre directori si de cresteri salariale catre angajati pana cand datoria catre stat nu a fost platita in integralitate.

“Aceasta este o solutie superioara fata de taxarea fara discriminare a tuturor bancilor, pentru ca atunci ii penalizezi si pe cei care au gresit si pe cei care nu”, a precizat economistul-sef al BNR.

Valentin Lazea considera ca in zona Euro nu ar trebui ignorata solutia excluderii tarilor care se dovedesc incapabile sau lipsite de vointa de a se reforma.

“Pana la urma spre asta duc si discursurile recente ale ministrilor de finante ai Germaniei si Olandei. Daca Grecia nu are vointa sa faca ce trebuie, sa fie lasata la discretia pietelor de capital. Iar daca grecii se plang acum, sa vedem ce o sa insemne sa ia drahma din nou si toata averea lor sa se reduca la jumatate, dobanzile, in loc de 5% sa creasca la 16%, sis a vedem atunci daca o sa li se para greu”, a punctat Lazea.

Pentru Romania, ca sa reziste tentatiei de a cadea in capcanele populismului, cel mai bine ar fi sa se respecte criteriile de convergenta nominala (pentru aderare la zona euro), considera oficialul BNR.

La sfarsitul lunii iulie, Romania indeplinea un criteriu din cele patru, respectiv datoria publica pe metodologia ESA, (care ia in calcul si arieratele), aceasta fiind de 30,8% din PIB, fata de 60%, valoarea de referinta actualizata conform criteriilor Maastricht.

“Romania are sansa istorica de a se apropria foarte mult de inflatia zonei euro, in conditiile in care aceasta a crescut peste valoarea tinta de 2% (2,5% ca medie a eurozonei in iulie 2011) si in conditiile in care BCE va fi obligata la o politica monetara comodativa pe termen mediu.Aceasta sansa istorica nu se va repeta in urmatorii 10-15 ani si daca politica monetara a BNR va fi sprijinita in mod ferm de politicile fiscale si salariale, este posibila atingerea unei inflatii de 3,5% in decembrie 2012, cu perspectiva situarii ei sub 3% in 2013-2014”, a mentionat Lazea. Inflatia in Romania in primele sapte luni a fost de 7,6%.

Triplarea impozitului pe proprietati

Criteriul deficitului bugetar este urmarit cu cea mai mare atentie, nu numai de FMI si de institutiile financiare internationale ci si de investitorii straini, agentii de rating, speculatori. De aceea, orice masuri de reducere a acestui deficit, sunt esentiale pentru capacitatea Romaniei de a se imprumuta in conditii rezonabile. Chiar daca strategia fiscal bugetara, recent aprobata de Guvern, constituie un pas in directia corecta, spune Lazea, Guvernul ar trebui totusi sa fie pregatit cu un plan B in cazul materializarii unor riscuri.

“In primul rand, potrivit calculelor Comisiei Europene si a BCE chiar daca Romania va avea anul viitor, in ipoteza optimista, o crestere economica de 4%, deficitul bugetar in termini ESA se va situa la circa 3,6% din PIB (pe criteriile de la Maastricht, deficitul ar trebui sa fie de 3% - n.red). In al doilea rand, perspectivele de crestere economica s-ar putrea sa fie nevoie sa fie revizuite in sens negativ spre 2,5% in 2012, caz in care deficitul bugetar ESA s-ar situa la aproximativ 4,2% din PIB”, a explicat Lazea.

In al treilea rand, intreprinderile de stat neviabile, care timp de trei ani au acoperit mai mult de jumatate din pierderi prin subventii de la buget, sa nu fie “rezolvate” in 2012 si sa contribuie la deficit cu 0,5% din PIB.

In fine, nervozitatea de pe pietele financaire s-ar putea mentine, ceea ce ar face foarte scumpa orice finantare a deficitului si ar creste cheltuielile guvernamentale cu dobanzile.

“Pentru toate aceste motive, Guvernul ar trebui sa identifice urgent masuri suplimentare de reducere a deficitului bugetar, cu circa 1% din PIB. Cel mai clar candidat in acest sens il constituie impozitul pe proprietate, care actualmente aduce la buget doar circa 0,4% din PIB si a carui triplare de-abia l-ar aduce in linie cu nivelurile din Europa Centrala si de Est”, afirma economistul-sef al BNR.

Un alt criteriu de convergenta nominala este reprezentat de stabilitatea cursului de schimb. Potrivit datelor prezentate de Lazea, in ultimii doi ani, in mare masura datorita programului de macrostabilizare economica sustinut de FMI si Comisia Europeana, cursul de schimb leu-euro a fluctuat intr-un culoar ingust de +3,7% (apreciere)/ -3,5% (depreciere).

“Cu alte cuvinte, atunci cand fundamentele macroeconomice se afla in echilibru, tara respectiva poate indeplini cu o relativa usurinta criteriul stabilitatii cursului de schimb”, a subliniat Lazea.

Aproape de ultima “grupa valorica” la investitii straine directe

Investitiile straine directe reprezinta principala modalitate prin care Romania poate sa creasca, insa chiar daca a atras un stoc de 50 miliarde de euro pana in 2009, tara noastra are unul dintre cele mai scazute rapoarte de ISD/capita, de numai 2.300 euro/locuitor.

Din acest punct de vedere, Romania este in “liga a treia valorica” raportat la interesul investitorilor straini.

“Acest clasament arata de ce Ungaria este menajata de investitorii straini indiferent ce ar face guvernul din acea tara, pentru ca investitorii straini au pus o gramada de bani acolo. Noi suntem spre finalul grupei a treia si ne luptam nu doar cu Bulgaria ci si cu tari ca Grecia si Italia, ceea ce oricum e surprinzator”, a precizat Lazea. Ungaria este in “prima liga valorica”, cu ISD/cap de locuitor de aproape noua ori mai mari decat Romania.

“Intr-un clasament de acest gen rezulta clar cu cine trebuie sa intri in concurenta si trebuie sa vezi care sunt politicile de atragere ale investitorilor straini din acele tari, cum fac de exemplu bulgarii, polonezii sa atraga investitori straini”, a subliniat Valentin Lazea.

Acesta a adaugat ca nu doar cantitatea investitiilor straine directe este importanta, ci si calitatea lor.

“Cred ca nu e nimeni care sa conteste ca ISD-urile ar trebui sa mearga spre sectoare care produc bunuri si servicii exportabile, pentru ca precedentul val de investitii straine a mers spre sectoare care nu generau exporturi”, spune Lazea. Romania sta deosebit de slab in materie de balanta serviciilor in raport cu grupul tarilor competitoare, tocmai din cauza neatragerii ISD in domenii precum turismul, transporturile internationale, servicii profesionale internationale, etc.

Economistul-sef al BNR a aratat si care ar trebui sa fie regula de aur a unui guvern prudent din punct de vedere macroeconomic.

“Orice guvern ar trebui sa-si stabileasca drept tinta regula nedepasirii lui 2%, 3%, 4%, 5, 6%, 7%, unde 2% este nivelul ratei inflatiei, 3% este nivelul deficitului bugetar consolidat, 4% - nivelul anual al cresterii PIB, 5% - nivelul deficitului de cont current, 6% - nivelul cresterii salariilor in sectorul bugetar si 7% este nivelul ratei somajului”, a explicat Lazea.

“Sigur ca niciun guvern nu se incadreaza in acest model, important este insa sa iti pui aceste tinte sis a tinzi spre ele”, a conchis oficialul BNR.

Valentin Lazea a tinut sa precizeze ca toate aceste opinii sunt personale si nu pozitia BNR.