Unde sunt banii de la FMI? BERD: Efectele programului anticriză, "mai mult imaginare, decât reale"

"Stimulii" prevăzuţi în programul cu fonduri de 13 miliarde euro trâmbiţat de Executiv în februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost, până acum, "mai mult imaginari decât reali", pentru că fost lansate puţine proiecte, spune Peter Sanfey economistul-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, citat de Mediafax.
Efectul programului în ceea ce priveşte creşterea economiei naţionale a fost aproape insesizabil, scrie Sanfey într-un document de lucru.
Numeroase guverne au anunţat numeroase probleme fiscale menite să sprijine această majorare economică, dar efectele reale au fost de neluat în seamă, spune economistul BERD.

"Să luăm exemplul României, unde guvernul a anunţat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructură. Până acum, Ťstimuliiť au fost mai mult imaginari decât reali; puţine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra creşterii economice a fsot neglijabil", potrivit documentului BERD(pdf).

Alte ţări, precum Serbia, Macedonia sau Bosnia-Herţegovina, au încercat să scutească de taxe agenţii economici şi să încurajeze astfel un climat prielnic dezvoltării businessurilor.

Împrumut de 20 miliarde de euro, investiţii zero

România a împrumutat, în luna mai, 20 miliarde euro pentru a reuşi să treacă fără probleme de criză. 12,95 de miliarde au venit de la FMI, iar suma a intrat în rezervele Băncii Naţionale. Aceşti bani urmau să ajute băncile aflate în dificultate, dându-le posibilitatea de a reduce dobânzile şi de a-şi recâştiga clienţii.

Partea română a convenit cu reprezentanţii FMI în privinţa unui acord stand-by cu fondul de 12,95 miliarde euro, restul de aproximativ 8 miliarde fiind acoperit cu împrumuturi de la Uniunea Europeană, Banca Mondială şi BERD. În schimbul banilor, FMI a fixat criterii de performanţă trimestriale pentru deficitul bugetar şi a stabilit o ţintă pentru rata inflaţiei de 4,5% pentru 2009 şi de 2,5% pentru 2010.

Ultimele tranşe de la FMI, 2,3 miliarde de euro, au intrat în conturile româneşti la sfârşitul lunii februarie. Jumătate din această sumă, adică 1,15 miliarde de euro, au ajuns l bugetul de stat, pentru echilibrarea deficitului bugetar. Cealaltă jumătate a intrat în contul BNR şi a fost utilizată pentru consolidarea rezervei valutare. Tranşa a treia, în valoare de 1,5 miliarde de euro, ar fi trebuit livrată încă din decembrie anul trecut, dar a fost amânată din cauza crizei politice generată de alegerile prezidenţiale.

În ianuarie, experţii FMI au venit în România pentru evaluări. Ei au anunţat la acea dată că următoarea tranşă din împrumutul contractat de România de la FMI şi Comisia Europeană va ajunge în ţara noastră în luna martie.

Delegaţia Comisiei Europene a considerat că doua şi a treia evaluare a acordului cu România sunt pozitive, iar următoarea tranşă, de un miliard de euro, va fi eliberată în luna martie, a spus atunci reprezentantul CE, Fabienne Ilzkovitz.

De asemenea şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a precizat în ianuarie că va recomanda board-ului de la Washington să elibereze, la mijlocul lunii februarie, următoarele două tranşe pentru România, potrivit şeful misiunii de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks.

Antena3.ro