Un mandat iniţial de arestare, emis pe numele preşedintelui argentinian, Cristina Fernández de Kirchner, a fost găsit în apartamentul lui Alberto Nisman, procurorul găsit mort cu o zi înainte să depună mărturie într-o audiere oficială, în care de Kirchner era acuzată de muşamalizarea unui atentat cu bombă.
Actul oficial a fost descoperit în coşul de gunoi menajer din casa lui Nisman, după ce acesta a fost găsit împuşcat mortal la data de 18 ianuarie, relatează cotidianul El Clarin.
Potrivit mandatului de arestare, el solicita de asemenea şi reţinerea ministrului de Externe argentinian, Hector Timerman, adaugă New York Times.
Procurorul găsit mort, Alberto Nisman
Iniţial, procuroarea care anchetează moartea lui Nisman, Viviana Fein a negat existenţa vreunui mandat desoperit în casa victimei. În aceeaşi zi, şeful cabinetului prezidenţial, Jorge Capitanich, a rupt în faţa jurnaliştilor o copie a ziarului care prezenta pe larg descoperirea acestei dovezi, numind publicaţia "un gunoi".Numai că ieri, Fein a confiramt existenţa mandatului, despre care adaugă că fusese completat în iunie 2014. Procuroarea a declarat apoi că declaraţiile ei fuseseră interpretate greşit şi precizează că asupra anchetei condusă de ea nu există nicio presiune guvernamentală.
Existenţa acestui act judiciar adaugă o nouă răsturnare de situaţie în misterul care învăluie circumstanţele morţii lui Nisman.
Înainte de decesul lui, care iniţial a fost catalogat o sinucidere, Nisman se pregătea să depună mărturie în faţa Congresului Naţional de la Buenos Aires, în care urma să argumenteze acuzaţiile sale la adresa lui Kirchner şi Timerman, despre care el susţinea că cei doi erau implicaţi în muşamalizarea unui atentat cu bombă din 1994, împotriva unui centru evreiesc din capitala ţării.
În urma acelui atac terorist, 85 de persoane au fost ucise, Iranul fiind bănuit că ar fi avut un rol esenţial în organizarea acestuia.
Potrivit investigaţiei conduse de către Nisman, Kirchner şi Timerman au stabilit o înţelegere cu Teheranul, prin care atacatorii evitau pedeapsa şi se întorceau în Iran, în schimbul semnării unui acord comercial avantajos.
O parte dintre dovezile din rechizitoriul procurorului de caz avea nu mai puţin de 300 de pagini, în care erau transcrise stenogramele convorbirilor telefonice înregistrate între oficialii argentinieni şi cei iranieni.
Nisman era convins că afacerea nu s-a concretizat deoarece argentinienii nu au reuşit să excludă de pe lista Interpol numele suspecţilor iranieni şi să elimine mandatele de arestare emise pe numele lor.
Dacă mandatul de arestare găsit în casa lui Nisman se va dovedi că este autentic, Argentina va fi aruncată într-o calamitate politică.
"Va fi o criză fără precedent în Argentina. Scandalul va fi imens!", spune Sergio Berensztein, un analist politic foarte respectat în cercurile de dezbateri argentiniene, citat de Times.
"Mandatul de arestare, dacă este autentic, era emis pe numele unui preşedinte aflat în funţie! Acest aspect va învolbura mult apele politice", adaugă acesta.
În apărarea sa, Kirchner a spus că speculaţiile lui Nisman sunt "absurde" şi acuză la rândul ei serviciile secrete ale ţării, pe care le suspectează că ar fi încercat să o îndepărteze de la putere. Ea a decis "decapitarea" tuturor şefilor acestor structuri şi chiar a cerut parlamentului dizolvarea agenţiilor cu statut special.
"L-au folosit pe Nisman când acesta trăia, iar acum nevoie şi de moartea acestuia. Este trist şi teribil tot ce se întâmplă", a spus preşedintele într-un interviu acordat publicaţiei Buenos Aires Herald.
Acuzaţiile formulate de Nisman, şi el fiind de origine evreiască, a provocat un val de controverse în toată Argentina. Nisman primea regulat ameninţări cu moartea prin telefon sau email şi era victima elementelor antisemite din ţară.
