Miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns la un acord pentru pentru un pachet de finanţare externă în valoare de 10 miliarde de euro pentru Cipru, pentru a evita intrarea ţării în faliment, conform New York Times.
Decizia a fost luată după discuţii prelungite între miniştri şi membri ai FMI. În schimb, Cipru are obligaţia să reducă deficitul bugetar, să reglementeze sectorul bancar şi să majoreze taxele.
Bancile ciproite au fost expuse masiv la criza din Grecia, ţară care la randul ei a primit de la UE şi FMI două pachete de salvare imense.
„Eurogroup a reuşit să ajungp la o înţelegere cu autorităţile cipriote în legătură cu condiţiile de acordare a ajutorului”, a spus şeful miniştrilor de Finanţe din zona euro, Jeroen Dijsselbloem, dupa 10 ore de negocieri.
Ciprul a devenit, astfel, a cincea ţară, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, care primeşte sprijin financiar pentru a face faţă crizei datoriilor din zona euro.
Miniştrii de finanţe europeni au averitzat Cipru că trebuie să facă mai multe dacă doreşte să primească ajutor financiar din partea Uniunii Europene. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, aceştia au cerut autorităţilor de la Nicosia să accepte o anchetă privată care să elucideze situaţia spălării de bani din micul stat mediteranean.
La mai bine de opt luni de la cererea pe care a înaintat-o UE, Cipru rămâne în afara planurilor de salvare financiară din cauza acuzaţiilor de spălare de bani.
Conform mai multor ONG-uri internaţionale, citate de EU Observer, Cipru este o "maşină de spălat pentru banii murdari ai Rusiei" (Global Financial Integrity - SUA), iar un ajutor financiar din partea Uniunii nu ar face decât să ajungă la oligarhii ruşi care au investit ilegal în ţară.
Conform raportului GFI, Cipru, o ţară cu un produs intern brut de 23 de miliarde de dolari, a trimis, în 2011, 129 de miliarde de dolari către Rusia.
