Compozitorul Cornel Fugaru a murit la Spitalul Elias. S-a luptat opt ani cu cancerul

Compozitorul Cornel Fugaru a murit, miercuri, la ora 13.50, la Spitalul Clinic de Urgenţă Elias din Bucureşti, unde era internat din cauza unei maladii cronice grave, potrivit reprezentanţilor unităţii sanitare, informează Mediafax.
   
"Astăzi, 13 iulie, la ora 13.50, a încetat din viaţă, la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, compozitorul Cornel Fugaru, în urma unei boli incurabile cu evoluţie nefastă şi extrem de rapidă", a declarat purtătorul de cuvânt al unităţii sanitare, Valentin Calu.
   
Cornel Fugaru era internat de joia trecută la Spitalul Clinic de Urgenţă Elias din Bucureşti. Vlad Fugaru a dezvăluit că tatăl său fusese diagnosticat cu cancer în urmă cu opt ani, iar starea lui de sănătate este delicată.

Duminică, compozitorul Horia Moculescu a anunţat că starea lui Cornel Fugaru se ameliorase.

COMUNICATUL MINISTERULUI CULTURII REFERITOR LA MOARTEA LUI CORNEL FUGARU

Trupul artistului, depus la Muzeul George Enescu

Trupul neînsufleţit al compozitorului va fi depus joi după-amiază la Muzeul "George Enescu" (Palatul Cantacuzino) din Capitală.

Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Bellu, cel mai probabil vineri, au declarat pentru Mediafax apropiaţi ai familiei artistului.
   
Deocamdată, nu se cunoaşte cu exactitate ora la care sicriul cu trupul neînsufleţit al muzicianului va fi depus la Palatul Cantacuzino, care este şi sediul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR).
   
Cel mai probabil, cei care l-au cunoscut şi apreciat pe Cornel Fugaru vor putea să îşi ia rămas bun de la acesta joi, după ora 16.00.



Viaţa şi cariera lui Cornel Fugaru

Cornel Fugaru s-a născut pe 2 decembrie 1940, la Bucureşti, şi este un cunoscut compozitor de muzică uşoară, cântăreţ şi instrumentist. Totodată, a fost liderul formaţiei rock româneşti Sincron, înfiinţată în 1964 şi destrămată în 1978. Formaţia a acompaniat cântăreţe celebre precum Anda Călugăreanu, Pompilia Stoian, Margareta Pâslaru, Corina Chiriac

Fugaru a făcut numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme - "Opt minute de vis" (1966), regia Mihai Constantinescu; "Opt exerciţii de 625 de linii" (1967), film TV; "Împuşcături pe portativ" (1967), regia Cezar Grigoriu - şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum "Brezaia", "Cici", Cei 4 M", "Oacă şi Boacă" etc.
  
A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum "Ducea rufele la râu", "Pe lângă plopii fără soţ", "Alunelul", "Jocul fetelor", "Sârba muntenească", "Hăulita de la Gorj".
   
Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără "Dau viaţa mea pentru o iubire", "Nu sunt sclavul tău", "Eu nu mai sunt cel de ieri", Cornel Fugaru colaborând foarte mult cu soţia sa, Mirela Fugaru.
   
De-a lungul carierei a primit numeroase premii la festivaluri precum cel de la Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995).