Regula primelor electorale poate modifica radical structura Parlamentului, nu numai la nivel de atribuire a mandatelor, ci şi ca număr de parlamentari. Când apar primele electorale şi care sunt consecinţele lor vedeţi în materialul următor.
Exemplificăm mecanismul adjudecării mandatelor parlamentare de către competitorii electorali pornind de la o circumscitie, adica un judet, cu 10 colegii. Avem, deci, in acest caz, 10 mandate de deputat.
Sa presupunem ca, in urma scrutinului, in circumscripria noastra, numita circumscriptia X, partidul A obtine 60% din voturi, partidul B 20% si partidul C tot 20%. Asa arata votul popular la nivelul intregului judet.
In consecinta, potrivit scorului general obtinut, partidul A va castiga 6 colegii, deci 6 mandate de deputat, partidul B 2 colegii iar partidul C tot doua colegii. Aceasta formula de atribuire ramane neschimbata in conditiile in care nici unul dintre partidele competitoare, in cazul nostru partidul A, nu obtine mai mult de 50% din voturi in mai multe colegii decat ii revin potrivit procentului obtinut la nivelui intregii circumscriptii. Adica in mai mult de 6 colegii. Dar acest lucru se poate intampla, caz in care intervine regula primelor electorale.
Sa presupunem ca in circumscriptia noastra, partidul A obtine peste 50% din voturi in toate colegiile existente - lucru perfect posibil, tinand cont de procentul foarte mare obtinut la nivelul intregului judet. Potrivit legii, daca un competitor primeste intr-un colegiu mai mult de 50% din voturi, atunci el isi adjudeca in mod direct colegiul respectiv. In cazul nostru, partidul A va castiga toate cele 10 colegii, trimitandu-si in Parlament Romaniei 10 deputati.
Dar ce se intampla cu ceilalti doi competitori care au fost votati, cumulat, de 40% dintre electorii circumscriptiei de față? Isi pierd colegiile? Sunt ignorati 40% dintre votanti? Nicidecum. Intr-o astfel de situatie numarul de colegii ale circumscriptiei se suplimenteaza cu numarul colegiilor castigate de competitori potrivit votului popular dar pierdute de acestia prin regula 50% + 1. Concret, circumscriptia noastra va primi 4 colegii in plus, 2 pentru partidul B si 2 pentru partidul C.
In urma acestei distribuiri apar doua consecinte importante. In primul rand, numarul colegiilor din circumscriptia X creste de la 10 la 14, ceea ce conduce la suplimentarea numarului de locuri din Parlament. Vom avea, deci, mai multi deputati si senatori. Si, in fine, raportul de forte dintre competitorii electorali se schimba fata de votul real obtinut. Putem constata, in cazul de fata, ca ponderea procentuala obtinuta de competitori in urma scrutinului - partidul A 60%, partidul B 20% si partidul C 20% - se modifica in urma suplimentarii numarului de mandate. Partidul A va avea acum 72%, partidul B 14% si partidul C tot 14% din reprezentarea parlamentara a circumscriptiei.
