Avem oficial cartofi modificaţi genetic: Consumul lor poate genera rezistenţa la antibiotice

ANTENA3.RO - EXCLUSIV ONLINE // Comisia Europeana a eliberat marţi 5 autorizări pentru 4 noi organisme modificate genetic, respectiv pentru o varietate de cartof modificat genetic şi de 3 varietăţi de porumb modificat genetic, după cum indică portalul Uniunii Europene . Toate cele 4 noi organisme modificate genetic conţin gene marker cu rezistenţă la antibiotice, iar unele dintre ele au primit chiar autorizări pentru cultivare în UE, atât pentru hrana animală, cât şi pentru cea umană. Reacţiile organizaţiilor neguvernamentale de mediu nu au întârziat să apară, ba chiar ONG-urile au investigat procesul de autorizare al cartofului modificat genetic, precum şi riscurile pe care le presupune. Antena3.ro vă prezintă hotărârea UE de a cultiva cartofi modificaţi genetic, dar şi părerile ONG-urile de specialitate.

Comisia Europeană a anunţat marţi, 2 martie, intenţia sa de a veni cu o propunere ca până în vara acestui an, să permită mai multe opţiuni statelor membre de a decide dacă să cultive sau nu organisme modificate genetic (OMG), după cum arată comunicatul oficial al UE. Conform cadrului legal actual, după cum au decis Consiliul şi Parlamentul European, Comisia Europeană (CE) a adoptat marţi două decizii privind cartoful modificat genetic numit Amflora.

Reglementarea Comisiei Europene

Astfel, prima decizie autorizează cultivarea Amflora în UE pentru uz industrial, iar a doua autorizează utilizarea de amidon a cartofului modificat genetic Amflora pentru produse ca hrana pentru animale. De asemenea, CE a adoptat marţi trei decizii cu privire la introducerea pe piaţă a trei varietăţi de porumb modificat genetic pentru alimentaţia umană şi animală, dar nu pentru cultivare. Toate cele cinci autorizaţii au fost supuse controlului şi se ia în calcul şi prezenţa în cartoful modificat genetic a unei gene marker cu rezistenţă la antibiotice. Comunicatul mai indică şi faptul că decizia de a autoriza cultivarea Amflora este sfârşitul unui proces care a început în Suedia, în ianuarie 2003 şi se bazează pe mai multe cercetări ştiinţifice.

După evaluări efectuate timp de mai mulţi ani de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA în engleză ? n.r.) şi care au început în 2003, Comisia a decis să autorizeze porumbul modificat genetic Amflora. Potrivit aceluiaşi comunicat, aceast tip de cartof modificat genetic este autorizat pentru a fi utilizat la producţia de amidon, care ar fi potrivită pentru aplicaţii industriale, cum este, de exemplu, producţia de hârtie. Oficialii UE transmit prin comunicat că această tehnologie inovatoare contribuie la optimizarea procesului de producţie şi la salvarea de materii prime, energie, apă şi produse chimice pe baza de ulei.

Aviz pozitiv şi pentru porumbul modificat genetic

Decizia UE prevede condiţii stricte de cultivare, pentru a preveni posibilitatea ca orice urmă de cartof modificat genetic să ramana în camp după recoltare şi pentru a se asigura că seminţele Amflora nu vor fi diseminate accidental în mediul mai larg. De asemenea, Comisia Europeană a adoptat pe 2 martie trei decizii de autorizare a 3 varietăţi de porumb modificat genetic, respectiv varietatea MON863xMON810, varietatea MON863xNK603 şi varietatea MON863xMON810xNK603, care vor fi utilizate ca hrană pentru animale, import şi procesare.

Cele 3 varietăţi de porumb modificate genetic au primit un aviz pozitiv din partea EFSA şi au fost supuse procedurii complete de autorizare prevazute în legislatia UE. Cele 3 varietăţi de porumb modificat genetic sunt produse prin încrucişarea convenţională a două sau trei varietăţi de porumb modificat genetic, adică MON863, NK603 şi MON810, care sunt deja autorizate în UE pentru alimente şi hrana pentru animale, import şi procesare.

Tot conform comunicatului UE, prezenţa unui gene marker cu rezistenţă la antibiotice (ARM) în amidon, la cartofii modificaţi genetic şi la cele 3 varietati de porumb modificat genetic a fost supusa la cele mai înalte standarde de evaluare, iar EFSA a emis un aviz separat favorabil la data de 11 iunie 2009. În acelaşi timp, autorizaţiile sunt valabile pentru o perioadă de 10 ani.

Cartofii modificaţi genetic ar conţine gene care au rezistenţă la antibiotice

Deşi Comisia Europeană asigură oficial că tipurile de cartofi modifcaţi genetic sunt sigure, totuşi ONG-urile din România s-au impacientat, au realizat o coaliţie şi au răspuns ferm printr-o reacţie comună la cele indicate de UE.

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic şi Clubul Ecologic Transilvania au investigat procesul de autorizare al cartofului modificat genetic, dar şi riscurile pe care le presupune acesta, deoarece ar conţine o genă marker cu rezistenţă la o gamă largă de antibiotice.

?Cartoful modificat genetic a primit autorizare pentru cultivare comercială şi reprezintă o decizia noii administraţii a lui Barosso, fără precedent în Uniunea Europeană, care în ultimii 12 ani nu a autorizat pentru cultivare nici un nou organism modificat genetic Cartoful modificat genetic cu denumirea Amflora a fost creat de compania de chimicale BASF din Germania, pentru a produce mai mult amidon sub formă de amilopectina şi care poate fi procesată industrial pentru fabricarea textilelor, hârtiei şi betonului. Amflora a primit marţi toate autorizaţiile solicitate de BASF, acelea de cultivare comercială pentru uz industrial şi de utilizare a amidonului pentru produse alimentare destinate oamenilor şi animalelor. Este prima decizie de a autoriza un nou OMG după 1998, anul în care a fost autorizat porumbul MON810, iar conform dosarului depus de BASF, destinatarul principal al amidonului produs de cartoful modificat genetic va fi industria hârtiei?, explică Ramona Duminicioiu, preşedintele Centrului de Informare asupra Organismelor
Modificate Genetic.

ONG-urile susţin cu tărie că, pe lângă riscurile comune tuturor organismelor modificate genetic, cea mai gravă problemă reprezentată de Amflora este gena marker pe care o conţine şi care îi conferă rezistenţă la o serie de antibiotice, dintre care cele mai importante sunt kanamicina, neomicina, paromicina, butirosin, gentamicina B şi geneticin, fiecare dintre acestea cu un spectru larg de acţiune.


?În magazine nu se va putea face diferenţa între un cartof comestibil şi unul industrial?

Coaliţia de asociaţii mai sunt de părere că procesul de autorizare prin care a trecut cartoful modificat genetic a început în 2003 în Suedia. De atunci, nici Comitetul de Experţi, în decembrie 2006, nici Consiliul de Miniştri, în iulie 2007 nu au întrunit o majoritate calificată pentru a respinge autorizarea acestui cartof modificat genetic. Dosarele au revenit asftel pe masa Comisiei Europene care a luat ieri decizia finală.

?Este o totală lipsă de responsabilitate din partea Comisiei Europene să autorizeze pentru cultivare un soi de cartof periculos pentru sănătatea umană, presupunând că aceştia nu vor ajunge în circuitul alimentar doar pentru că ei l-au autorizat exclusiv ?în scopuri industriale?. Pe rafturile din magazine, consumatorii nu vor putea face diferenţa, după aspect, între un cartof comestibil şi unul industrial?, adaugă Craioveanu pentru Antena3.ro.

El mai spune pentru Antena3.ro că, din perspectiva impactului asupra mediului, Amflora nu a fost testată în câmp decât într-o singură ţară, Suedia, în momentul depunerii dosarelor de autorizare, iar cultivarea unui cartof în întreaga Europă, după ce a fost testat într-o ţară ce nu este reprezentativă ca şi condiţii de climă sau ecologice reprezintă un motiv serios de îngrijorare.

?Vom monitoriza acţiunile autorităţilor româneşti, pentru a ne asigura că siguranţa consumatorilor şi mediului sunt o prioritate. Deşi este cunoscut faptul că BASF finanţează masiv cercetarea românească şi este în bune relaţii cu autorităţile naţionale, solicităm ferm Ministerului Agriculturii şi Mediului să nu comită aceeaşi greşeală ca în cazul autorizării fungicidului pe bază de Initium, produs tot de BASF şi de această dată să acţioneze responsabil. Suedia are la dispoziţie 29 de zile, pentru ca UE să aprobe solicitarea referitoare la cultivarea cartofului modificat genetic?, declară Duminicioiu pentru Antena3.ro.

Autorităţi europene, pro şi contra cartofului modificat genetic

Reacţia ong-urilor la decizia UE de a cultiva cartofi MG indică cum că specialiştii au păreri împărţite. În ce priveşte siguranţa acestei gene marker de rezistenţă la antibiotice, EFSA a declarat că nu va reprezenta motiv de îngrijorare. Autorizaţia de marţi a fost bazată pe această opinie. Contrar acestei evaluări favorabile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că gena marker şi care conferă rezistenţă la antibiotice importante poate fi scăpată de sub control fiind cultivată în câmp liber şi poate crea, prin recombinare, bacterii de asemenea rezistente.

?O altă opinie îngrijorată a fost emisă de Agenţia Europeană pentru Medicină în 2007, care solicita ca evaluarea EFSA să fie revizuită. De asemenea a enumerat numeroasele moduri de utilizare a antibioticelor menţionate mai sus, care pot duce la scăparea de sub control a proprietăţii de rezistenţă la antibiotice şi la consecinţe neprevăzute?, detaliază pentru Antena3.ro Dan Craioveanu, vicepreşedintele Clubului Ecologic Transilvania.

Tot reacţia ONG-urilor arată că, pentru a se asigura că produsul său va fi autorizat, BASF a exercitat în toţi aceşti ani presiuni imense asupra Comisiei Europene. Asociaţiile reamintesc procesul deschis de BASF împreună cu partenerii săi suedezi, Plant Science Sweden AB and Amylogene HB, în 24 iulie 2008 împotriva UE, prin care au obligat în instanţă Comisia Europeană să autorizeze cartoful modificat genetic. Nici până la această dată instanţă nu s-a pronunţat.

Oficialii BASF România au declarat pentru Antena3.ro că, în ţara noastră, BASF nu desfăşoară niciun fel de activităţi în ceea ce priveşte cultivarea cartofului Amflora. Tot ei afirmă pentru Antena3.ro că Amflora va fi cultivat pentru producţia de amidon în Cehia şi pentru obţinerea de seminţe în Germania, Suedia şi Cehia, anul acesta.

Antena3.ro