Fostul rugbyst, antrenor şi preşedinte al Federaţiei Române de profil Viorel Morariu a decedat, marţi dimineaţa, la vârsta de 85 de ani, anunţă site-ul FRR.
Preşedinte onorific al FRR, Viorel Morariu a primit numeroase distincţii de-a lungul carierei, meritele fiindu-i recunoscute şi apreciate de Rugby Europe şi World Rugby.
Viorel Morariu a fost cel mai influent jucător al generaţiei sale şi a ocupat poziţia de antrenor şi manager al echipei naţionale, înainte de a ocupa diverse funcţii în forurile internaţionale, precizează sursa menţionată.
De profesie inginer (a absolvit Institutul de Căi Ferate - Construcţii), flankerul Viorel Morariu a jucat de 37 de ori în tricoul naţionalei, între 1950 şi 1964, din care 22 au fost meciuri test. În acea perioadă, România a fost neînvinsă timp de patru ani în întâlnirile cu Franţa, reuşind două victorii la Bucureşti şi două egaluri în Franţa. Victoria cu 11-5 în faţa Franţei din 1960 a fost un moment de cotitură în istoria rugby-ului românesc, fiind pentru prima dată când românii au învins o mare putere a rugby-ului internaţional.
Morariu a făcut parte din selecţionata regională care a participat la turneele internaţionale din Anglia şi Ţara Galilor în 1955 şi 1956, reuşind să înscrie împotriva echipelor Swansea, Harlequins şi Gloucester. Viorel Morariu s-a retras din rugby-ul internaţional în 1964.
A evoluat la un singur club de rugby întreaga lui carieră, RC Locomotiva Griviţa Roşie (devenit RC Griviţa Roşie şi apoi RC Griviţa), cu care a reuşit să câştige 10 campionate naţionale şi patru Cupe ale României, precum şi Cupa Campionilor Europeni, după ce a învins Stade Montois (Mont-de-Marsan).
Sub conducerea sa ca antrenor, România a câştigat cinci din cele 10 meciuri disputate între 1965 şi 1967. În 1977 a devenit manager al echipei naţionale şi a condus România în primele sale turnee internaţionale, în Anglia şi Ţara Galilor în 1978, Ţara Galilor în 1979, Irlanda şi Anglia în 1980, Scoţia în 1981, Anglia în 1984-85 şi Noua Zeelandă în 1991.
Viorel Morariu a fost apoi vicepreşedinte al Federaţiei Române de Rugby, între 1973 şi 1987, când a fost retras din funcţie de regimul comunist, dar a revenit, în funcţia de preşedinte, între 1990 şi 1998, după care a fost preşedinte onorific al forului de specialitate. În 1990 a fost ales vicepreşedinte al FIRA-AER, poziţie pe care a ocupat-o timp de 14 ani, după care şi-a păstrat doar statutul onorific. Ca membru în consiliul International Rugby Board, între 1995 şi 1999, Viorel Morariu a continuat să supravegheze dezvoltarea jocului în rândul naţiunilor afiliate la FIRA-AER.
Pasiunea lui Viorel Morariu pentru sport s-a transmis şi fiului său, Octavian, care i-a urmat exemplul şi a devenit jucător internaţional de linia a treia. Fost preşedinte al Federaţiei Române de Rugby şi al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Octavian Morariu este în prezent preşedintele Rugby Europe, forul care conduce rugbyul european, precum şi membru CIO.
În semn de omagiu pentru Viorel Morariu, Federaţia Română de Rugby a decis ca la toate finalele programate în acest weekend, sâmbătă şi duminică, în Divizia A şi SuperLiga CEC Bank, să se ţină un moment de reculegere.
Sursă: Agerpres
