Laura Codruţa Kovesi nu se lasă în scandalul cu Ministerul Justiției și CCR şi a dat un comunicat în care combate argumentaţia Curţii Constituţionale şi-i transmite, practic, un mesaj ministrului Justiţiei că pe ea o anchetează doar CSM.
Andreea Sava a pus faţă în faţă argumentele DNA şi pe cele ale Curţii Constituţionale, într-o intervenție la 100 de minute, de la Antena 3.
Astfel, într-un comunicat oficial, Kovesi arată că DNA a investigat faptele din denunţ, în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Supreme
- procurorul are obligaţia să desfăşoare o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului
- în cazul actelor publicate în Monitorul Oficial - rigoare mai mare
Totodată, Kovesi invocă o sentință penală nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil. În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită. Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată."
Sursa: comunicatul DNA
Pe de altă parte, Curtea Constituțională arată că DNA nu trebuia să facă acte de urmărire penală.
”Toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern. Este evident că un act normativ de clemență ori de dezincriminare a anumitor infracțiuni este favorabil unor persoane care au comis faptele penale care cad sub incidența respectivului act normativ, daacest aspect nu se poate converti nicicum în "ajutorul dat făptuitorului", ca element material al infracțiunii de favorizare a făptuitorului. "folosul" din textul incriminator are în vedere alte ipoteze și nicidecum "beneficiul" obținut de o persoană ca urmare a adoptării unui act normativ. Toate argumentele expuse mai sus, impuneau însă organului judiciar soluția de clasare,, fără a efectua acte de urmărire penală,, întrucât toate faptele reclamate priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin. din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”.
Sursa: motivare CCR
