Într-un sistem de sănătate bolnav, copii sunt cei care cad primii victime. Mai ales cei născuţi prematur. Ei sunt răpuşi pentru că plămânii lor nu sunt încă gata să respire. Iar medicii nu au aparatura necesară pentru a-i salva.
În România mor anual în jur de 2.500 de nou-născuţi. Principala cauză este sindromul de detresă respiratorie. Boala este cauzată de imaturitatea pulmonară, adică un deficit de surfactant, o substanţă ce se găseşte în plămânii unui nou-născut normal. Tratamentul cu surfactant vine să acopere acest deficit. Prin administrarea substanţei, mortalitatea s-ar reduce cu 60 până la 80%. Asta înseamnă 1300 de copii salvaţi.
În România, statul acoperă tratamentul numai pentru 10% din copiii care ar avea nevoie de surfactant. 150.000 de euro, dintr-un buget total alocat sănătăţii, de peste 5 miliarde de euro.
Deci peste 90% din copiii nascuţi cu acest sindrom suferă, se chinuie şi mare parte mor. Asta în timp ce, spre comparaţie, Ungaria are un buget pentru tratament de 15 ori mai mare.
În ciuda numeroaselor semnale primite de la specialiştii neonatologi şi în condiţiile în care an de an la buget se reîntorc bani nefolosiţi din sănătate, tratamentul cu surfactant nu este subvenţionat de stat în proporţie mai mare, copiii născuţi cu aceste deficienţe fiind practic condamnaţi la moarte.
Observator
