Agenţia a admis oficial, miercuri, legătura dintre vaccinul AstraZeneca şi formarea cheagurilor de sânge, afirmând că această relaţie de cauzalitate ar trebui să fie enumerată printre "efectele secundare rare" după imunizare.
Dr. Adrian Marinescu: Cred că putem face un profil al pacientului cu risc la AstraZeneca
"Cred că datele din ultimul timp stabilesc o relaţie de cauzalitate între vaccin şi tromboze, numai că aceste cazuri sunt foarte rare şi acest lucru se vede în statistică.
Cred că ar trebui să privim lucrurile în felul următor: orice medicament, orice vaccin, are şi reacţii adeverse notabile.
Dacă acestea sunt foarte rare, putem să ne gândim în raport cu beneficiile. Dar putem să mai facem ceva: un profil al pacientului cu risc.
Trebuie să stabilim dacă sunt factori preexistenţi, care pot fi potenţaţi de vaccin. Şi atunci este de discutat.
Ce se spune despre tineri, despre cei până în 55 de ani, şi despre faptul că femeile au o probabilitate mai mare sunt, deocamdată, doar constatări. Nu există o explicaţie. Nu s-a stabilit mecanismul exact prin care se produc aceste cazuri. Dar e clar că trebuie să fim prudenţi..."
(Este întrebat dacă vaccinarea cu AstraZeneca trebuie să continue, în condiţiile în care sunt sute de mii de români deja vaccinaţi cu AstraZeneca şi alte 200.000 care şi-au amânat vaccinarea cu acest ser).
"Din păcate, avem doar câteva variante de vaccin.Dacă ne uităm la variantele bazate pe ARN mesager (vaccinurile Pfizer şi Moderna, n.r.), şi acolo sunt efecte adverse, tot foarte rare. Şi atunci, ne gândim: avem cu ce să le înlocuim?
Cât timp nu există date oficiale şi indicaţii clare de a nu face vaccinul, cred că punem în balanţă beneficiile versus riscurile, mici, care pot să apară. Aici e de discutat.
Dr. Adrian Marinescu: În zilele următoare vom avea mai multe date din studii clinice
Dar cred că în viitorul apropiat, în zilele următoare, vom avea mai multe date. Acestea vor apărea tot din studiile ATI, din date observaţionale, pentru că sunt foarte multe persoane în lume care s-au vaccinat cu AstraZeneca".
(Este întrebat despre posibilitatea de a efectua rapelul cu Pfizer sau Moderna)
"Nu e luată o hotărâre. Vorbim de Germania, unde se merge pe varianta asta. Cred că trebuie puse lucrurile în balanţă. În zilele următoare lucrurile vor fi mai bine precizate", a spus Marinescu într-o intervenţie la Antena 3.
Agenţia Europeană pentru Medicamente admite oficial legătura dintre vaccinul AstraZeneca şi chegurile de sânge, ca "efect secundar rar"
Comitetul de siguranţă EMA (PRAC) a conchis că situaţiile de apariţie a "cheagurilor neobişnuite de sânge" în condiţiile unui număr scăzut de trombocite pot fi enumerate printre efectele secundare rare ale Vaxzevria - denumirea curentă a AstraZeneca, se menţionează într-un comunicat de pe site-ul Agenţiei.
"Pe ansamblu, beneficiile AstraZeneca în imunizarea anti-COVID depăşesc riscurile, iar AstraZeneca s-a dovedit un vaccin eficace în cel mai înalt grad", a spus şefa EMA, Emer Cooke, în conferinţa de presă de la sediul Agenţiei.
Comunicatul EMA nu recomandă suspendarea vaccincărilor cu AstraZeneca.
EMA: Factorii de risc specifici nu au fost confirmaţi
"EMA le reaminteşte profesioniştilor din domeniul medical şi persoanelor care primesc vaccinul să fie conştiente în legătură cu posibilitatea cazurilor foarte rare de cheaguri de sânge, în combinaţie cu un nivel scăzut de trombocite, care pot apărea în decurs de două săptămâni de la vaccinare. Până acum, cele mai multe cazuri au apărut la femei sub 60 de ani, în decurs de două săptămâni de la vaccinare. Pe baza dovezilor disponibile în prezent, factorii de risc specifici nu au fost confirmaţi. Persoanele care primesc vaccinul trebuie să meargă imediat la medic în cazul în care dezvoltă simptome ale combinaţiei de cheaguri de sânge şi nivel scăzut de trombocite", se arată în comunicatul agenţiei
Simptomele asociate combinaţiei respective sunt:
- scurtarea respiraţiei
- durere în piept
- umflături ale piciorului
- durere abdominală persistentă
- simptome neurologice, inclusiv dureri de cap intense şi persistente sau vedere înceţoşată
- mici pete sanguine sub piele la locul injecţiei
PRAC a efectuat o analiză în amănunţime pe 62 de cazuri de tromboza sinusului venos cerebral şi 24 de cazuri de tromboză venoasă splenică raportate în baza de date europeană pentru siguranţa medicamentelor începând din 22 martie. Dintre aceste cazuri, 18 s-au soldat cu decese.
Faptul că analiza EMA nu a confirmat factorii de risc specifici explică de ce Agenţia nu a recomandat o limitare a utilizării vaccinului la grupele de populaţie asociate cu factorii de risc respectivi.
