Medicii și asistentele au învățat din mers, de la oră la oră și de la zi la zi, cum să facă față și pe toți i-a unit, într-un final, solidaritatea. O spune Daniela Moldovan, asistentă și lideră de sindicat la o clinică din Suedia, care povestește cum pandemia a adus în spitale inclusiv persoane ieșite la pensie, care și-au dorit să ajute sau chiar personal administrativ, care a coborât din birouri. Adevăratul șoc s-a produs atunci când a murit un pacient tânăr, sănătos - povestește Daniela Moldovan. Când vezi radiografiile cu plămâni pietrificați, atunci înțelegi ce înseamnă cu adevărat COVID-19, mai spune asistenta:
Daniela Moldovan: Cred că am auzit de el în ianuarie, la televizor, bineînțeles. Iar în Suedia cred că am auzit la începutul lui martie. Atunci au fost primele cazuri confirmate.
Reporter: Cât a trecut de la momentul în care ați auzit pentru prima oară de covid până când ați avut în spitalul în care lucrați primul caz?
D.M: Eu vorbesc de secția mea. Pe secția mea a durat în jur de două săptămâni până a apărut primul pacient. În spital nu știu exact. Au fost pacienți care au venit cu alte probleme la camera de primiri urgențe, iar după aia li s-a recoltat testul și unii dintre ei erau pozitivi. Au fost împărțiți în două categorii la început. Erau mai mulți pacienți care veneau pentru alte probleme și într-un final erau testați pentru covid. Nici medicii nu știau exact ce se întâmplă, care sunt simptomele. Cealaltă categorie erau pacienții cu un tablou clinic un pic mai clar și li s-a recoltat din prima testul. Erau pozitivi și apoi erau împărțiți pe diferite secții.
Continurea, pe RFI.ro.
